Știri Cultură
08 ianuarie 2018

În timp ce românii tac, maghiarii din Ucraina se tem de o asimilare lingvistică forţată

În timp ce românii tac, maghiarii din Ucraina se tem de o asimilare lingvistică forţată

Minoritatea maghiară din Ucraina se teme că aplicarea noii legi a educaţiei, ce prevede că educaţia în limbile minorităţilor va fi disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare, va conduce la o asimilare lingvistică forţată, se arată într-un reportaj publicat duminică de agenţia France Presse.

Auzindu-i pe trecători vorbind cu vânzătorii de pe artera centrală a oraşului Beregovo, ai putea crede că eşti în Ungaria. Însă acest mic oraş se află în vestul Ucrainei, iar locuitorii săi sunt îngrijoraţi de planurile Kievului, care a adoptat această lege ce extinde utilizarea limbii ucrainene în şcoli, relatează reporterul AFP. “Administraţia de la Kiev a făcut o prostie!”,, afirmă nervos Fedir Chandor, profesor la Universitatea din Ujhorod, oraşul capitală administrativă a regiunii Transcarpatia. În această regiune, pentru aproximativ 8% din populaţie, adică aproximativ 100.000 de persoane, prima limbă este maghiara, iar numeroase afişe stradale sunt bilingve. În şcolile ungare de acolo învăţământul se face în limba maghiară, iar limba ucraineană este considerată o materie în programa şcolară, scrie agerpres.ro.

Învăţământul în limbile minorităţilor este cuprins în articolul 7 din noua lege, dar acest articol conţine numeroase ambiguităţi. “Nimeni nu ne poate explica cum se va proceda în practică (...) Copiii noştri vor studia patru ani în limba maghiară, iar apoi vor trece imediat la limba ucraineană ?”, se întreabă Stella Kesler, o profesoară din Ujhorod. Transcarpatia are circa 70 de şcoli cu predare în limba maghiară, unde învaţă aproape 10% din elevii regiunii, respectiv circa 16.000 de copii. “Şcolile cu predare în limba maghiară se vor închide”, crede Oleksandr Chpenyk, responsabil al Institutului ucraineano-ungar de la Universitatea din Ujhorod, unde sunt formaţi profesori pentru instituţiile de învăţământ ungare din Ucraina. Însă Ministerul ucrainean al Educaţiei susţine că, dimpotrivă, noua lege va consolida drepturile minorităţilor, mai ales facilitându-le accesul în instituţiile de învăţământ superior. Un rezultat bun la limba ucraineană la examenul de sfârşit de liceu este de altfel necesar pentru admiterea la orice facultate din Ucraina. Dar în ultimii ani Transcarpatia a avut la acest capitol cele mai slabe rezultate dintre toate regiunile ucrainene, în unele sate procentul elevilor care au picat la limba ucraineană fiind de 100%. “După terminarea studiilor, majoritatea elevilor din şcoala noastră se alătură unei afaceri de familie (...) Cei care doresc să intre într-o universitate ucraineană găsesc alte soluţii”, mai ales prin cursuri private de limbă ucraineană, explică Stella Kesler.

Potrivit unei raport recent al experţilor Consiliului Europei, dispoziţiile ambigue ale legii trebuie clarificate pentru a se asigura protejarea drepturilor minorităţilor. În opinia unora, tensiunile cu Kievul sunt şi rezultatul abandonării acestei regiuni - oricum izolate - după obţinerea independenţei Ucrainei în anul 1991. Adesea Budapesta a umplut acest gol, trimiţând minorităţii ungare din Ucraina ajutoare materiale şi financiare, mai ales pentru sectorul educaţiei, victimă a unei sub-finanţări cronice.

“Ungaria a oferit manuale de istorie omologate de Ministerul Educaţiei, de la Budapesta, nu de cel de la Kiev”, aminteşte profesorul Fedir Chandor, care estimează că aproximativ jumătate din manualele şcolare din Transcarpatia sunt ungare.

Vom reaminti că Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” și restaurantul ”București” din Cernăuți au avut parte de o descindere violentă a reprezentanților partidului ”Corpul național” în ziua de 1 Decembrie, sub protecția forțelor de ordine ale statului ucrainean. Extremiștii ucraineni au proferat amenințări directe în adresa academicianului Vasile Tărâțeanu, președinte al Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”, cu avertismentul că va fi ”umflat și dus pe sus” dacă va mai încerca să organizeze manifestații de protest contra prevederilor antiminoritare și discriminatorii ale Legii ucrainene a educației. Precizăm că academicianul Vasile Tărâțeanu a fost unul din organizatorii mitingului pașnic de protest din 17 octombrie, de la Cernăuți, contra prevederilor neeuroconforme ale articolului 7 din respectiva lege.

 Autoritățile ucrainene nu au oferit informații privind caracterul autorizat sau neautorizat al acțiunii extremiștilor din partidul ”Corpul național” și nici nu s-au delimitat de această acțiune. Faptul poate fi interpretat drept complicitate tacită cu extremiștii ucraineni.

Presa ucraineană a preluat în totalitate insinuările aberante și acuzațiile nefondate de separatism ale extremiștilor din partidul ”Corpul național”, prezentându-le drept adevăruri absolute și inducând o atmosferă de maximă ostilitate față de liderii comunității românești din nordul Bucovinei și ținutul Herța. Academicianul Vasile Tărâțeanu a calificat atacul extremiștilor ca fiind îndreptat contra tuturor liderilor asociațiilor românești din Ucraina, cu un scop vădit de intimidare, amenințare și reducere la tăcere atât la modul general, cât și vizavi de discuțiile contradictorii față de articolul 7 al Legii educației din Ucraina.

BucPress

Distribuie:
Vizualizări: 756

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2018 BucPress - Toate drepturile rezervate