Opinie
27 mai 2019

Alegeri europarlamentare în România: PNL – pe primul loc, urmat de PSD și USR (analiză)

Alegeri europarlamentare în România: PNL – pe primul loc, urmat de PSD și USR (analiză)

PNL se situează pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, conform rezultatelor parțiale prezentate  de Biroul Electoral Central.

Datele centralizate până luni la ora 10 indică următoarele rezultate: PNL - 26,23%, PSD - 23,68%, USR - 20,51%, Pro România -7,01%, UDMR - 6,07%, PMP - 5,55%, ALDE - 4,24%.

Potrivit analistului Liviu Iancu de la Europunkt (partener al Agenției BucPress), euforia dreptei mai vechi (PNL, PMP) sau mai tinere (USR Plus) în România este justificată după ce a totalizat aproape jumătate din cele 9 milioane de voturi exprimate la alegerile europarlamentare: 27,5%, 5,9%, 22,4%.

O analiză la rece ar trebui totuşi să pună pe gânduri toate ramurile eşichierului politic românesc.

Înfrângerea PSD se datorează de fapt unui complex de trei factori:

  1. Fărâmiţarea reală sau artificială a partidului, pe care o voi elabora mai jos, deoarece îmi pare a fi cel mai important factor;
  2. Erodarea normală a popularităţii unui partid politic aflat la guvernare;
  3. Apriga campanie desfăşurată împotriva PSD în mass-media şi în social media, de multe ori depăşind chiar limita fake news-ului (un exemplu minor aici), care a condus la o mobilizare masivă a electoratului de dreapta.

Calculele hârtiei sunt relativ simple: PSD – 23,4% + Pro România (Victor Ponta) – 6,7% + Pro DEMO (Cătălin Ivan) – 0,6% + PSDi (Marian Vanghelie) – 0,4% înseamnă deja 31,1%, fără a lua în calcul alte disidenţe mai vechi precum UNPR, PRU şi PSR.

Deci, fără rupturile din ultimii doi ani şi jumătate, în ciuda semnificativilor factori 2 şi 3, PSD ar fi putut strânge teoretic 30%. Cu Dragnea plecat din fruntea partidului şi cu revenirea la matcă a dezertorilor, jocul politic trebuie regândit de la un PSD care în continuare are 30% (şi cu un ALDE care, în condiţii de mobilizare mai redusă a electoratului se situează peste 5%). Mai mult, modul în care au făcut campanie PNL şi mai ales USR Plus au creat aşteptări imense, ceea ce înseamnă că, odată ajunse la guvernare, acum, după alegeri anticipate sau cel mai târziu după alegerile din 2020, dacă nu vor livra rezultate foarte bune, popularitatea li se va eroda într-un ritm mai accelerat decât de obicei. În câţiva ani scenariul de la alegerile parlamentare din decembrie 2016, când PSD s-a apropiat de 50%, s-ar putea repeta fără probleme.

În cazul în care PSD nu îşi va reface unitatea, dominaţia dreptei pe scena politică românească va fi mai puţin primejduită, cel puţin în viitorul apropiat.

Învingătorii să îşi savureze victoria, învinşii să tragă consecinţele de rigoare, observatorii lucizi să treacă dincolo de discursurile părţilor şi să vadă cifrele în dinamica lor.

[1] Dacă sub aspectul drepturilor civile USR Plus se situează în stânga eşichierului politic, programele economice destul de evazive ale celor două partide membre ale alianţei, precum şi profilul liderilor acestora justifică plasarea lor sub acest aspect în rândul forţelor politice de dreapta.

Dr.Liviu IANCU, analist politic

 

 

 

Distribuie:
Vizualizări: 409

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate