Opinie
01 aprilie 2019

Alegerile prezidențiale în Ucraina – tabloul analitic al primului tur de scrutin

Alegerile prezidențiale în Ucraina – tabloul analitic al primului tur de scrutin

La   31 martie a.c. a avut loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în Ucraina. Turul al doilea va avea loc la 21 aprilie a.c.

La alegeri au participat 17.000.599 alegători din cei 26.770.419 înscriși pe listele electorale și așteptați la vot, ceea ce reprezintă 63,48% din populația cu drept de vot. Notă: La alegerile prezidențiale anterioare, din 2014, rata prezenței la vot a fost de 60,29%.

Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în regiunea Lvov (68,88%), iar cea mai mică – în regiunea Transcarpatia (46,99%). Prezențe ridicate s-au înregistrat și în regiunile Volîn (68,33%) și Kiev (67,99%); prezențe reduse – în regiunile Cernăuți (56,07%) și Lugansk (56,77%).

Cea mai redusă prezență la vot din regiunea Cernăuți s-a înregistrat la circumscripția electorală nr. 203 (care cuprinde raioanele Herța, Noua Suliță, Hliboca integral și raionul Storojineț parțial, respectiv circumscripția cu cel mai mare număr de etnici români din regiune) – 52,02%.

Cea mai redusă prezență la vot din regiunea Transcarpatia s-a înregistrat la circumscripția electorală nr. 72 (care cuprinde raionul Rahiv, raionul Teacevo parțial, respectiv circumscripția cu cel mai mare număr de etnici români din regiune) – 36,42%.

Prezență mai redusă la vot a etnicilor români față de alte circumscripții din regiune s-a constatat și în regiunea Odessa: o prezență redusă la vot s-a înregistrat la circumscripția electorală nr. 143 (care cuprinde orașul Ismail, raioanele Ismail și Reni integral, raionul Bolgrad parțial, respectiv circumscripția cu cel mai mare număr de etnici români din regiune) – 55,99% (maxima în regiune: 63,19%; minima în regiune: 54,33%).

Se poate aprecia astfel că etnicii români din Ucraina au acordat un interes mai redus față de aceste alegeri decât majoritarii ucraineni din regiunile locuite compact de comunitatea românească.

O concluzie similară se constată și în ceea ce privește interesul redus al etnicilor maghiari din Ucraina (care locuiesc compact în regiunea Transcarpatia). În această regiune s-a constatat recordul minim al prezenței la nivel național (46,99%).

Se poate aprecia, global, că miza acestui scrutin a fost mai puțin importantă pentru minoritățile naționale europene din Ucraina și/sau că acestea nu s-au regăsit în ofertele principalilor candidați.

Totodată, în partea de vest a țării au fost înregistrate rate reduse ale prezenței la vot față de media națională, cu notabila excepție a regiunii Lvov: regiunea Transcarpatia (46,99%, record negativ, cu 16 puncte sub media națională), regiunea Cernăuți (56,07%, cu peste 7 puncte sub media națională), regiunea Ivano-Frankovsk (61,83%) și regiunea Lvov (68,88%, record pozitiv). O parte a electoratului din vest (Ivano-Frankovsk, Lvov) s-a mobilizat în ultimele ore de vot.

La alegeri au fost organizate 199 de circumscripții electorale și 29.888 secții de votare. În afara teritoriului național a fost organizată circumscripția electorală nr. 101. Au fost trimise în străinătate 424.314 buletine de vot.

Comisia Electorală a Ucrainei a declarat alegerile legitime. Potrivit președintei CEC, Tatiana Slipaciuk, alegerile s-au desfășurat fără încălcări/nereguli sistemice de natură a afecta rezultatele votului.

Oficialii Ministerului de Interne al Ucrainei au declarat că neregulile constatate nu au avut caracter sistemic și nu au influențat asupra rezultatelor alegerilor.

Pentru ziua de luni, 1 aprilie a.c., sunt așteptate evaluările observatorilor internaționali, în principal observatorii OSCE și cei ai Statelor Unite.

Potrivit experților ucraineni, desfășurarea acestei campanii a evidențiat destrămarea unor iluzii: atingerea unor ratinguri electorale ridicate fără suport și resurse media; derularea activităților electorale pe teren cu voluntari în regim gratuit (existența unor resurse financiare s-a dovedit esențială și în această campanie); evidențierea unor figuri noi în prim-planul vieții politice și publice (notă: Volodimir Zelenski reprezintă o excepție, având în vedere notorietatea anterioară a numelui acestuia în spațiul public ucrainean) etc. Se apreciază că, pentru o candidatură cu șanse reale la funcția de președinte al Ucrainei, ar fi nevoie de o sumă minimă de cca 20 milioane de dolari, în vederea atingerii dezideratului de promovare eficientă a numelui și ideilor proprii la nivel național.

 

 

Rezultate estimate: exit-poll-uri

Potrivit estimărilor exit-poll-ului național, desfășurat de Fundația Inițiative Democratice I. Kuceriv, în comun cu Institutul Internațional de Sociologie din Kiev și Centrul ucrainean de cercetări economice și politice A. Razumkov, primele trei locuri în ierarhia electorală le ocupă Volodimir Zelenski (30,6%)Petro Poroșenko (17,8%) și Iulia Timoșenko (14,2%). Dacă ierarhia se confirmă, în turul al doilea al alegerilor se vor confrunta Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko.

Alte ratinguri ale candidaților din ierarhia electorală: Iurii Boiko  - 9,7%; Anatolii Grițenko - 7,1%; Igor Smeșko - 6,5%; Oleg Liașko - 4,7%; Oleksandr Vilkul - 4,0%; Ruslan Koșulinski - 1,7% Oleksandr Șevcenko - 0,5%.

Potrivit exit-poll-ului național, Volodimir Zelenski a fost votat masiv în sudul și estul țării, iar Poroșenko – în vestul țării.

Rezultate estimate pe regiuni, conform exit-poll-ului național:

Volodimir Zelenski – 30,04% în total (la ora 18.00; 30,06% la ora 20.00), 21,2% în vestul țării, 28,6% în centrul țării, 42,0% în sudul țării, 30,7% în estul țării.

Petro Poroșenko – 17,8% în total, 26,0% în vestul țării, 19,5% în centrul țării, 11,1% în sudul țării,9,6% în estul țării.

Iulia Timoșenko – 14,2% în total, 17,8% în vestul țării, 17,5% în centrul țării, 9,5% în sudul țării, 7,3% în estul țării.

Potrivit datelor exit-poll-ului național, în regiunea Cernăuți s-ar înregistra următoarele rezultate estimate: Volodimir Zelenski – 31,91%, în regiunea Transcarpatia liderul electoral ar fi tot Zelenski, cu 41,58%, iar în regiunea Odessa – Volodimir Zelenski, cu 37,95%.

Liderul electoral pe regiuni, conform exit-poll-ului, ar fi: Volodimir Zelenski în 18 regiuni(Transcarpatia, Cernăuți, Volân, Rivne, Jitomir, Kiev, Cernigov, Sumî, Hmelnițki, Poltava, Cerkasov, Harkov, Kirovograd, Dnepropetrovsk, Nikolaev, Odessa, Herson, Zaporojie),  Petro Poroșenko în orașul Kiev, în străinătate și în patru regiuni (Lvov, Ivano-Frankovsk, Vinnița, Ternopil) și Iurii Boiko în două regiuni (Lugansk și Donețsk).

Rezultate similare au fost prezentate și în cadrul altor 3 exit-poll-uri.

Datele exit-poll Centrul de cercetări sociale și marketing SOCIS: Volodimir Zelenski – 29,25%; Petro Poroșenko – 19,19%; Iulia Timoșenko – 13,74%.

Date exit-poll TSN: Volodimir Zelenski – 30,1%; Petro Poroșenko – 18,5%; Iulia Timoșenko -14 %.

Datele exit-poll Canalul Tv 112 Ucraina: Volodimir Zelenski – 30,7%; Petro Poroșenko – 18,6%; Iulia Timoșenko – 13,9%.

 

Rezultate parțiale

Rezultatele parțiale ale scrutinului de la 31 martie, potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, după numărarea a 37,50% din protocoalele secțiilor de votare (reprezentând un număr de 6.187.244 alegători; 1,17% din buletinele de vot numărate până în prezent au fost declarate nule):

Volodimir Zelenski – 30,22%.

Petro Poroșenko – 16,68%.

Iulia Timoșenko – 13,16%.

Este de notat că evoluția scorurilor electorale nu a înregistrat modificări semnificative în timpul numărării voturilor, astfel încât nu sunt așteptate modificări spectaculoase ale rezultatelor finale.  

În străinătate (circumscripția 101), după numărarea a 62,37% din buletinele de vot, scorul arată astfel: Petro Poroșenko – 36,89% din voturi (6.629 alegători), Volodimir Zelenski – 27,16%(4.882 alegători).

 

Principalele declarații ale candidaților

Principalele declarații ale candidaților după finalizarea scrutinului de la 31 martie:

Volodimir Zelenski:

Până la cel de-al doilea tur de scrutin va numi și prezenta primii 5 membri ai echipei acestuia.

Vede ca premier al Ucrainei un specialist, un profesionist.

A acceptat provocarea contracandidatului Petro Poroșenko de a se întâlni în dezbateri televizate înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor.

Nu are intenția de a organiza un Maidan în cazul înfrângerii sale în finala electorală.

A emis ipoteza că Poroșenko ar fi marioneta lui Svinarciuk, ca reacție la acuza lui Poroșenko potrivit căreia Zelenski ar fi marioneta oligarhului Igor Kolomeiski.

Notă: Svinarciuk este numele anterior al fostului adjunct al secretarului Consiliului de Securitate și Apărare Națională Oleg Gladkovski și al fiului acestuia, Igor; cei doi (apropiați președintelui Petro Poroșenko) sunt suspectați de participare la ample operațiuni de corupție în domeniul industriei militare.

La prima întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin îi va solicita acestuia restituirea teritoriilor ucrainene (Crimeea și Donbass), precum și plata unor compensații pentru exercitarea temporară a controlului rusesc asupra acestor teritorii. A respins ca fiind “fake” ipoteza unei cooperări cu Iulia Timoșenko, respectiv obținerea sprijinului acesteia pentru turul al doilea al alegerilor în schimbul unei colaborări între formațiunile lor politice la alegerile parlamentare care vor avea loc în toamna anului în curs (27 octombrie a.c.).

Primele vizite în calitate de președinte le va efectua în regiunile Ucrainei, nu în străinătate, pentru că cel mai mult îl preocupă ce se întâmplă în țară, nu în afara ei.

Petro Poroșenko:

Ucrainenii au evitat scenariul rusesc în primul tur al alegerilor și vor face la fel și în turul al doilea.

Putin visează la un președinte al Ucrainei slab, pliabil, gen hi-hi-hi, needucat, amorf ideologic și politic.

Rusia nu este reprezentată la negocierile internaționale de Maxim Galkin (notă: celebru comic rus) sau de Evghenii Petrosian (notă: artist rus de notorietate în spațiul ex-sovietic), ci de Vladimir Putin.

Elementul-cheie al celui de-al doilea tur îl reprezintă dezbaterile directe cu participarea ambilor candidați.

A solicitat sprijinul tinerilor din Ucraina la al doilea tur de scrutin.

Volodimir Zelenski este marioneta oligarhului Igor Kolomeiski.

Cere ucrainenilor să nu voteze în turul al doilea pentru capitularea Ucrainei.

Imediat după 21 aprilie vom începe o etapă foarte importantă a restituirii suveranității ucrainene asupra teritoriilor ocupate Donbass și Crimeea, printr-un program de restaurare a suveranității în Donbass și printr-o platformă internațională pentru asigurarea recuperării Crimeei.

Primul tur al alegerilor a demonstrat o înaltă cultură politică de tip european a Ucrainei, cu un nivel de concurență ridicat și cu acces semnificativ și fără precedent al candidaților opoziției la mass-media, aspecte care au răspuns standardelor de civilizație ale Uniunii Europene. O astfel de concurență dură nu s-a înregistrat la nici una din alegerile prezidențiale anterioare.

Iulia Timoșenko:

A declarat că formațiunea sa politică, Batkivscina/Patria, va desfășura o numărătoare paralelă a voturilor, după care va face cunoscută poziția sa privind rezultatele alegerilor.

Poroșenko celebrează prea devreme. Suntem convinși, pe cifre și fapte, că rezultatele exit-poll-urilor în ceea ce privește scorul electoral al lui Poroșenko nu corespund realității. Până la sfârșitul zilei de luni apreciem că vom colecta toate originalele protocoalelor secțiilor de vot. Rog societatea să nu accepte informațiile așa cum sunt ele prezentate de către exit-poll-uri. Vom avea posibilitatea de a apăra voturile oamenilor.

 Timoșenko a declarat că în realitate ar fi obținut un al doilea scor electoral la alegeri, după cel al lui Zelenski, lucru confirmat și de exit-poll-ul comandat de candidat. Potrivit Iuliei Timoșenko, celelalte exit-poll-uri evită să recunoască locul al doilea obținut de candidat. Iulia Timoșenko a declarat că, potrivit sondajului tip exit-poll comandat de aceasta, Zelenski ar fi obținut cca 27%, Timoșenko – cca 20,9%, iar Poroșenko – 17,5%.

“Sunt convinsă că, într-o țară fără democrație, fără sociologie autentică, cu resurse administrative de multe miliarde, care au fost cheltuite pentru cumpărarea voturilor alegătorilor, rezultatul alegerilor va fi dat doar de către protocoalele secțiilor și circumscripțiilor electorale, cu ștampilă autentică și cu semnăturile membrilor comisiilor electorale. Confirm că echipa noastră  desfășoară o numărare paralelă a voturilor. Nu trebuie să ne raportăm la datele exit-poll-urilor ca la un adevăr de ultimă instanță. Aceste date reprezintă un lucru manipulator și necinstit. Toate aceste exit-poll-uri au fost date pentru a dezorganiza echipa noastră în eforturile ei de apărare a rezultatelor votului. Mă adresez către membrii echipei noastre: nu permiteți nici o dezorganizare, nu acordați atenție acestor exit-poll-uri mincinoase!”.

Sergiu Tarata (candidat care în timpul campaniei a sprijinit-o pe Iulia Timoșenko):

Lupta pentru locul al doilea la alegerile de la 31 martie doar a început. Ne va aștepta o perioadă de cca două săptămâni până vom avea rezultate finale și cinstite ale primului tur. Am sprijinit-o pe Iulia Timoșenko în campania electorală, am sprijinit-o în ziua votului și o voi sprijini și la numărarea voturilor. Sunt convins că în urma acestora în turul al doilea vor intra Zelenski și Timoșenko.

S-a pronunțat pentru penalizarea tuturor infracțiunilor poroșeniste înregistrate la alegeri.

Anatoli Grițenko, liderul partidului Poziția Civilă:

Sub nici o formă și în nici un fel de condiții nu îl voi sprijini pe Poroșenko în turul al doilea, pentru că nu mai vreau încă cinci ani de minciuni și hoții. Nu voi solicita alegătorilor mei nici să îl voteze pe Zelenski, deoarece nu îl cunosc.

 

Evaluări și concluzii

Candidații Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko se vor înfrunta în turul al doilea al alegerilor, care va avea loc la 21 aprilie 2019.

Prima șansă o are (în pofida unei așteptate “mobilizări patriotice” a electoratului lui Poroșenko) Volodimir Zelenski: în primul tur a obținut un scor aproape dublu față de contracandidatul său; are resurse de creștere a ratingului, mai ales în rândul comunității ruse din estul și sudul țării, care în primul tur și-a votat favoriții pro-ruși; principalii candidați din primul tur vor recomanda, foarte probabil, alegătorilor lor să voteze împotriva lui Poroșenko sau chiar să voteze pentru Zelenski (astfel de recomandări sunt așteptate de la Iulia Timoșenko și Iurii Boiko cel puțin). După cum am estimat anterior, scorul electoral mare al lui Zelenski în estul și sudul țării va face ca viitorul președinte al Ucrainei să fie decis, de facto, de către comunitatea rusă din această țară.

La nivel retoric, în turul al doilea va exista o confruntare directă între retorica patriotică / narativul extern (Petro Poroșenko) și retorica anti-corupție (narativul intern).

Punctul forte al lui Poroșenko îl va reprezenta sistemul politico-administrativ al Ucrainei, care este dispus să își sprijine maximal candidatul, iar punctul forte al lui Zelenski îl reprezintă nevoia de schimbare, acesta fiind perceput drept un candidat anti-sistem.

Este foarte posibil ca Zelenski să fie diabolizat de Poroșenko pentru presupusa sa loialitate față de oligarhi și Rusia și pentru lipsa de experiență în domeniul politic, în timp ce Zelenski va exploata prioritar retorici ce țin de corupția sistemului reprezentat de Poroșenko, sărăcia din țară etc.

Riscul unei posibile degradări rapide a situației politice interne în Ucraina nu a trecut încă.Următoarele zile vor fi tensionate și dominate de acțiunile Iuliei Timoșenko, de la care experții se așteaptă la o posibilă conduită radicală: contestarea rezultatelor votului, solicitarea unei renumărări a votului sau chiar chemarea populației la acțiuni și proteste stradale pentru “apărarea democrației”.

Etnicii români nu au avut un preferat, în absența unei oferte politice a candidaților care să răspundă așteptărilor lor. Cel mai probabil, cei mai mulți dintre aceștia se vor orienta în turul al doilea spre Zelenski, întrucât Poroșenko are notorietatea, în mediile minorităților naționale din Ucraina, de a fi un vector al politicilor naționaliste/asimilaționiste.

În plan extern, Zelenski rămâne încă necunoscut și cu o doză mare de imprevizibilitate. Deși își afișează opțiuni pro-europene și chiar pro-atlantiste, modul în care gestionează teme externe nu îl face credibil. Este posibil ca acesta să își creeze grade mari de dependență de centre de putere interne (oligarhice) sau externe (Moscova) în condițiile unei capacități reduse de acțiune politică. Posibilul mandat al acestuia se anunță astfel a fi unul imprevizibil și controversat, cu acțiuni politice volatile, inconsistente, pe alocuri riscante.

Relațiile cu Rusia rămân imprevizibile, în pofida tonului anti-rusesc dezvoltat în ultima perioadă. Sunt posibile surprize, printre care reluarea dialogului direct cu Kremlinul, în numele intereselor Ucrainei.

În plan intern, modelul său de “democrație populară” (bazat pe consultări periodice ale populației în domenii-cheie) este utopic și va conduce la pierderi rapide ale încrederii de care se bucură în momentul de față. În condițiile în care nu își va eroda foarte repede actualul rating până la alegerile parlamentare de la 27 octombrie a.c. (la care formațiunea sa politică, Servitorul Poporului / Sluga Narodov, este creditată cu prima șansă de accedere în Rada Supremă), începând cu toamna acestui an va putea avea de partea sa și o solidă/consistentă majoritate parlamentară, care va rezulta în urma scrutinului din octombrie (formațiunea sa și viitori parteneri de coaliție), ca urmare este posibil ca în câteva luni Zelenski să își consolideze puterea/controlul și în plan parlamentar.

 Dr. Dorin POPESCU, președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea HouseConstanța

 

Distribuie:
Vizualizări: 784

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate