Opinie
10 octombrie 2017

Aspiraţia românilor la libertatea de a învăța în limba maternă (editorial)

Aspiraţia românilor la libertatea de a învăța în limba maternă (editorial)

SCURT ISTORIC. Să ne cunoaștem trecutul, căci fără trecut nu vom avea viitor. Cultura românească are în Bucovina o bogată și interesantă tradiție, care începe încă din perioada medievală, începuturile organizării statului feudal al Moldovei. Aceste tradiții s-au dezvoltat și s-au păstrat în mănăstiri și biserici, la curtea marilor boieri și în vechile centre răzășești. Tot aici au luat ființă și școlile în limba română.

Astăzi se vehiculează ideea că pe acest teritoriu nu existau în Bucovina școli românești, iar activitatea culturală și științifică era aproate că inexistentă.

Dar să recapitulăm măcar sumar trecutul. În deceniul al optulea al secolului al XVIII-lea, când nordul Moldovei a fost anexat (deoarece acesta este termenul corect) de către Austria, această provincie a căpăt numele de Bucovina. Autoritățile habsburgice au găsit aici o bogată viață culturală și științifică, o rețea de instituții de învățământ care cuprindea: școala episcopală de la Rădăuți, școala sau Academia de la Putna, școlile domnești din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Cernăuți și Siret, școlile primare din diferite târguri sau sate răzășești și de pe lângă alte 14 mănăstiri și chiar de pe lângă unele biserici.

CÂTEVA PERSONALITĂȚI

VASILE BALȘ a învățat la Viena, unde a preluat ideile iluminismului francez și ale Școlii Ardelene printre care a avut și prieteni, a colaborat cu Ion Budai-Deleanu, care a influențat esențial dezvoltarea culturii și științei la Cernăuți. Amândoi trebuie considerați printre primii organizatori ai învățământului românesc laic de stat în Bucovina.

ION BUDAI-DELEANU, autorul „Țiganiadei”, a stimulat mult activitatea științifică și culturală în Bucovina, contribuind esențial la afirmarea ideii naționale a tinerilor bucovineni. El scrie primul studiu istoric, care include geografia, viața socială și culturală al Bucovinei. Lucrarea poate fi citită în cartea în traducerea din limbile germană și franceză a academicianului Radu Grigorovici, împreună cu lucrarea primului guvernator al Bucovinei „Descrierea Bucovinei”, Spleny. (Cartea poate fi citită la biblioteca Editurii Alexandru cel Bun, vezi și site-ul biblitecii „Glasul Bucovinei”, www.bibliotecacernauti.com). Budai-Deleanu a descris teritoriul Bucovinei, a analizat structura națională a populației și a respins calomniile la adresa românilor. Printre altele el constată că: „populațiunea de căpetenie din această provincie (…) sunt moldovenii de origine română”. El se referă la limba și obiceiurile lor, la religie și scrierile laice și religioase răspândite pe teritoriul Bucovinei, nivelul de cultură al românilor de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de al XIX-lea.

TEODOR RACOCE fiu de răzeș din satul Carapciu a absolvit liceul din Stanislav astăzi (Ivano-Frankovsk), a lucrat o perioadă ca funcționar la Lemberg (astăzi Lvov), unde face parte din Societatea lui Ion Budai Deleanu. La Cernăuți se împrietenește cu Vasile Cantemir. În anul 1816 el cere Guberniei de la Lemberg aprobarea pentru tipărirea unui ziar. El argumentează necesitatea tipăririi la Cernăuți a acestei publicații, pe care o numește „Novele sau Gazete românești”: „Între toate națiunile Europei numai națiunea moldovenească sau valahă singură până în timpurile prezente nu ia parte deloc, nici la la întâmplările generale de caracter politic și statistic, nici la cele cu caracter științific”, motiv pentru care este îndemnat să întemeieze un ziar în limba română. Teodor Racoce este considerat printre primii publiciști care vorbește despre națiunea română și limba română în Bucovina.  

VASILE CANTEMIR redactează cu sprijinul prietenului său Teodor Racoce un dicționar, rămas în manuscris, care a fot găsit de către Dimitrie Dan în biblioteca Facultății de Teologie din Cernăuți. Vasile Cantemir poseda o cultură temeinică, cunoștea mai multe limbi străine, a susținut cultivarea limbii române. El considera ca fiind neceară înființarea unei societăți culturale românești, care va lua ființă mai târziu. (Vezi lucrarea: Ilie Luceac, „Familia Hurmuzaki: între ideal și realizare” care poate fi citită la biblioteca Editurii Alexandru cel Bun).

LICEUL DE STAT GERMAN DIN CERNĂUȚI. După revoluția de la 1848 aici a fost înființată Catedra de Limbă și Literatură Română la care au predat personalități ca Aron Pumnul și Ioan Gh. Sbiera. Mișcarea culturală bucovineană se intensifică. Aron Pumnul a solicitat guvernului de la București burse de studiu pentru tinerii români bucovineni merituoși de la liceu.Primii bursieri au fost Vasile Bumbac, Vasile Burlă și I. Buliga. Sunt redomandați în continuare pentru continuarea studiilor și alți elevi.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ ASTĂZI.

NOI LEGI CARE PRECONIZEAZĂ TRECEREA ÎN EXCLUSIVITATE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LA LIMBA UCRAINEANĂ DE PREDARE

Am arătat foarte pe scurt care au fost tendințele culturale și ștințifice, năzuințele românilor de avea un învățământ în limba maternă. Voi începe de la editorialul apărut în primul număr al ziarului „Glasul Bucovinei”, în 1918 și redactat de către profesorul Sextil Pușcariu, șeful Catedrei de Limba Română de la universitatea germană din Cernăuți și intitulat CE VREM, în care sunt formulate doleanțele românilor bucovineni care și astăzi sunt actuale: „Vrem: să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești; Nu mai vrem: să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin…”. Și vom adăuga doleanțele românilor de astăzi, care sunt vitale pentru noi: Cerem: să putem învăța în limba română, limbă pentru care secole la rând au luptat înaintașii noștri, ca recomandările și legile prin care se propune lichidarea „treptată” a limbilor minorităților naționale, inclusiv română, să fie discutate în direct cu reprezentanții aleși de noi înșine, din mijlocul națiunii noastre. Tebuie să ne exprimăm expres revolta noastră împotriva unei legi discriminatorii. Prin aceste legi sunt încălcte drepturile noastre naționale și internaționale. Autoritățile din Ucraina și-au dovedit intenția de a crea un stat totalitar, ocârmuit, sau dacă vreți, servil cercurilor naționaliste, ca să nu le numim așa cum ar merita – fasciste. Mai menționăm că doamna ministru Grinevici, în calitatea sa de responsabil pentru învățământul din Ucraina, conform declarației făcute la o emisiune televizată de către  guvernatorul de la Ujgorod, dl. Moscal, a semnat un document care propune să fie marcată aniversarea lui Volodimir Kubiyovici, unul dintre creatorii Diviziei SS Galycina, divizie care a fost sub comanda lui Hitler și a fost condamnată la Nuernberg. Oare merită o astfel de persoană să conducă învățământul?

CÂTEVA INFORMAȚII UTILE

La cele patru Congrese ale Intelectualităţii Româneşti desfăşurate între anii 1999-2006, (memoriile acestor Congrese au fost republicate în revista „Glasul Bucovinei”, nr. 1 din 2017) organizate de către profesorii, scriitorii, ziariştii, editorii şi liderii societăţilor culturale româneşti din regiune, de către părinţii îngrijoraţi de viitorul copiilor lor ca vorbitori de limba română, au fost discutate, a câta oară, problemele funcţionării limbii române în regiune, în teritoriile locuite compact de către români, băştinaşi pe aceste meleaguri din timpurile istorice, care doresc ca spiritualitatea şi demnitatea românilor, limba, credinţa, tradiţiile culturale şi istorice să se perpetueze în timp. Oare nu ar trebui să organizăm un nou Congres al intelectualității românești din Ucraina? Îmtreună cu profesorii care sunt inerți și înfricoșați de comisiile de la Kiev. Până când, doamnă ministru veți folosi metode fascite de persecutare a profesorilor din școlilor românești? Vrem să ne întâlnim față în față, să vă privim în ochi, să ne dăm și noi seama cine sunteți, ce hram purtați. Când copii noștri și-au vărsat sângele în Dombas, i-ați întrebat dacă vorbesc ucrainește?

ŞCOALA CU LIMBA ROMÂNĂ DE PREDARE, grija pentru corectitudinea programelor şi a manualelor şcolare în limba română, pentru cultivarea limbii literare corecte în condiţiile unui trilingvism activ (ucraineana, rusa şi româna) ar trebui să aibă prioritate în activitatea nu numai a şcolilor, dar şi a celorlalte instituţii responsabile din Ucraina ca presa, radioul şi televiziunea. Dar nici până acum nu au fost înţelese corect intenţiile de perfecţionare a procesului didactic şi s-a continuat să fie defavorizat statutul limbii române în şcoli, școlile fiind prost dotate cu manuale și cărți, cu calculatoare etc. Iar domnul redactor-șef al ziarului „Ceas” continuă să ne insulte în continuare. Până când vom răbda? Poate Serviciul de Securitate al Ucrainei s-ar ocupa și de cei ce provoacă conflicte interetnice?

RECAPITULĂM câteva din cerinţele intelectualităţii româneşti, expuse la diferite întruniri şi congrese dedicate acestei probleme: păstrarea examenului la limba şi literatura română ca examen de bază (scris şi oral); susţinerea tuturor examenelor în limba română, inclusiv a celor de admitere, respectarea rezoluţiilor conferinţelor societăţilor nonguvernamentale româneşti, şi mai ales, anularea cursului integrat de literatură etc. Cum ss-a putut întâmpla că la examenul de admitere pentru specializarea la limba și literatura română se susține doar un examen la limba ucraineană? A cui este vina?

MAJORITATEA DOLEANŢELOR NU AU FOST RESPECTATE. Astfel, analizând astăzi statutul limbii române în şcolile noastre, constatăm că au apărut probleme noi. Se cere imperativ să luptăm în continuare pentru limba română.

Responsabile pentru instituirea acestui proces de „degradare” a şcolilor cu limba română de predare sunt, în primul rând, autorităţile locale, care menţin situaţia discriminatorie a limbii române în şcoală, prin faptul că nu rezolvă problemele, acestea nefiind considerate hotărâtoare pentru procesul de învăţământ.

ALTE INFORMAȚII

Conform datelor statistice oficiale din 2006, populaţia regiunii Cernăuţi constituia 919.028 de locuitori dintre care – 689.028 de ucraineni, 114.555 de români, 67.225 de moldoveni (împreună, moldovenii şi românii constituie 181.780 de locuitori, adică 19,77% din totalul populaţiei), ruşii – 37.881 de locuitori.

Oraşul Cernăuţi are 236.691 de locuitori, dintre care: 89.021 – ucraineni, 26.733 – ruşi, 14.383 – români şi moldoveni.

Conform datelor oficiale ale Departamentului pentru Învăţământ al Administraţiei de Stat din Cernăuţi, în regiune funcţionează 435 de şcoli (97.117 de elevi) dintre care: 347 – cu limba ucraineană de predare (79.653 de elevi); 70 de şcoli – cu limba română de predare (12.641 de elevi); 15 şcoli mixte (româno-ucrainene, cu 2.554, respectiv 1.299 de elevi), dintre care 9 funcţionează în raionul Noua Suliţa. Menţionăm că numărul şcolilor româneşti scade pe an ce trece, ele fiind transformate în şcoli mixte, care treptat se ucrainizează. Astăzi, în anul 2017) avem doar 67 de școli cu predare în limba română.

În limba rusă învaţă 335 de elevi din raionul Secureni, satul Grubne şi în Cernăuţi în gimnaziul nr. 2 şi şcoala medie nr. 4. În satul Fântâna Albă, în care locuiesc lipoveni, şcoala este temporar închisă, deoarece în sat nu mai sunt copii de vârstă şcolară.

Peste 250 de elevi din oraşul Cernăuţi şi raionul Storojineţ învaţă limba polonă ca disciplină şcolară şi facultativ. În câteva şcoli din regiune se predă cursul Istoria polonejilor din Bucovina. In oraşul Cernăuţi pe lângă gimnaziul nr. 3, începând cu anul 1993, funcţionează o şcoală duminicală cu predarea limbii polone, iar din februarie 2013 – Centrul Cultural şi de Învăţământ, unde, în şapte grupe inclusiv şi adulţi, se predă limba polonă. Disciplinele care se predau aici sunt: limba polonă, istoria Poloniei şi cântecul şi dansul polonez pentru copii. Limba polonă se predă şi în Pătrăuţii de Jos, în Crăsnişoara Veche şi în Panca.

Limba ivrit se predă aprofundat la Cernăuţi, într-o şcoală specializată, nr. 41, cu 316 elevi. Aici se predau următoarele discipline etno-culturale: limba ivrit, etnocultura evreilor, istoria şi tradiţiile poporului evreu, literatura evreiască, castrofa evreilor din Europa.*

Autoritățile de la Kiev susțin sus și tare că legea ar fi îndreptară împotriva rușilor, care rusifică țara. Menționăm că limba rusă nu se mai predă de la 1991 încoace în nici o altă școală din Ucraine. Deci, de cine, unde și când suntem rusifiați? Dar să comparăm: în regiune în anul 2006 aveam peste 12 mii de elevi care învățau în limba română și doar 335 de elevi care învățau în limba rusă. Doamnă Grinevici, pentru ce sunt sacrificați copii noștri prin experimentele dubioase pe care le-a inițiat instituția pe care o conduceți?

Vom apăra limba română prin toate mijloacele legale și la toate forurile internaționale pentru apărarea drepturilor copiilor de a studia în limba maternă. Satele noastre românești clocotesc de indignare. Oare considerați că astfel de exerciții discriminatorii vor favoriza integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană? Sau poate doar cochetați cu această dorință și în realitate nu vă doriți această integrare. Deja Ucraina nu mai este susținută de către statele europene, vecine România, Ungaria, Polonia, care condamnă implementarea acestei legi discriminatorie.

Alexandrina CERNOV,

membru de onoare al Academiei Române



* Datele au fost oferite de către Olga Ostafi, fost specialist princilal al Departamentului Învăţământului, Ştiinţei, Tineretului şi Sportului al Administraţiei Regionale de Stat.

Distribuie:
Vizualizări: 973
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
Calendar 2017

Parteneri BucPress
Cernăuți live
Parteneri Media BucPress
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2017 BucPress - Toate drepturile rezervate