Opinie
05 martie 2019

Cum „joacă“ Biserica Ortodoxă Română în conflictul Moscova-Constantinopol. „Potenţialul exploziv al poziţionării faţă de schisma din Ucraina se amână“

Cum „joacă“ Biserica Ortodoxă Română în conflictul Moscova-Constantinopol. „Potenţialul exploziv al poziţionării faţă de schisma din Ucraina se amână“

Pe 15 decembrie 2018, în Ucraina a fost înfiinţată o nouă biserică ortodoxă sub auspiciile Patriarhiei de la Constantinopol, care pune capăt controlului religios rusesc după mai bine de trei secole. Acesta poartă denumirea oficială de Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOU), informează Adevărul.

În acelaşi timp, Rada Supremă a Ucrainei a obligat Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei să îşi schimbe numele, în sensul că trebuie să introducă în titulatură şi faptul că aparţin de Biserica Ortodoxă a Rusiei. La ora actuală, în Ucraina sunt 127 de parohii ortodoxe româneşti aflate în jurisdicţia B.O. din Ucraina – Patriarhia Moscovei. Românii de acolo nu sunt dispuşi să se alăture noii biserici oficiale, ceea ce face şi mai delicată poziţia Patriarhiei Române în ceea ce priveşte problema ucraineană.

Poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române

Ierarhii Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) au discutat în şedinţa din 21 februarie situaţia creată în rândul ortodocşilor din Ucraina. BOR nu a luat o decizie în sensul recunoaşterii BOU, în schimb a cerut o serie de garanţii pentru a dialoga cu aceasta. „Este necesară obţinerea de garanţii scrise din partea autorităţilor bisericeşti şi ale statului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că aceşti ortodocşi români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniţi prin trimiterea de cărţi de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română”, se arată în rezoluţia Sinodului BOR. De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind soluţionarea problemei ierarhilor şi preoţilor necanonici din Occident, care au aparţinut fostului „Patriarhat al Kievului”, acum parte din BOU. Aceste condiţii puse de Patriarhia Română pentru a dialoga cu nou-înfiinţata Biserică Autocefală Ucraineană sunt interpretate în mod diferit de către specialiştii în domeniul diplomaţiei.


„Declaraţie echilibrată”

 Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi analist de politică externă, consideră benefic faptul că BOR are deja conturat un concept foarte clar a modului în care se închide această relaţie bilaterală şi care ţine cont de românii din Nordul Bucovinei, din Nordul şi Sudul Basarabiei. „Declaraţia este una echilibrată şi mai trădează un concept deja conturat al modului în care va fi soluţionată chestiunea în ceea ce priveşte poziţia BOR. Sunt introduse foarte clar acolo clauzele în raport cu viitoarea B O Unită a Ucrainei, cea care a primit autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice”. Analistul crede că problema ucraineană va fi tranşată într-un viitor Sinod ortodox la care vor participa toate bisericile surori, deoarece acum nu există nici un dialog între Patriarhia Rusă şi Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. „Suntem în faza de recunoaştere, nu de acordare, a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, care este un fapt şi care presupune o serie de condiţii şi relaţii bilaterale. Pe de altă parte, trebuie înţeles foarte clar că odată ce a fost emis acel Tomos au existat discuţii între biserici şi este clar că, cel puţin BOR sau Biserica Greacă şi altele, au fost de acord cu acest pas al Patriarhiei Ecumenice. Altfel, un asemenea gest nu putea să aibă loc pentru că nu este o decizie unilaterală”, subliniază Iulian Chifu.

Poziţia BOR, „potenţial exploziv”

În schimb, Dorin Popescu, fost diplomat al României la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo, în prezent preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House“, spune că BOR tergiversează luarea unei decizii finale cu privire la recunoaşterea BOU. Prin condiţiile prezentate în hotărârea de Sinod, Patriarhia Română nu ar face altceva decât să-şi asigure un „larg culoar de negociere” pentru a evita luarea unei decizii intempestive. În plus, fostul diplomat, subliniază reacţia pe care o pot avea românii din Ucraina, fideli B.O. din Ucraina – Patriarhia Moscovei, la declaraţiile Patriarhiei Române. „Potenţialul exploziv al poziţionării BOR faţă de schisma ortodoxă din Ucraina se amână, nu se rezolvă. Este aproape cert că acest moment tensionat va veni: fie BOR îşi va îndepărta pe termen lung comunitatea românească din Ucraina în cazul unei recunoaşteri a BOU, fie BOR îşi va antagoniza BOU în cazul în care va decide să refacă unitatea de credinţă cu românii creştin-ortodocşi din Ucraina”. Principala problemă cu „potenţial exploziv” o va reprezenta, adaugă Dorin Popescu, propunerea BOR privind înfiinţarea unui Vicariat Ortodox Român în Ucraina. „Dacă BOR are în vedere, aşa cum rezultă la prima lectură, înfiinţarea unui Vicariat în subordinea BOU, această propunere nu va avea suport din partea comunităţii româneşti din Ucraina”.
Comunitatea românească din Ucraina, după părerea fostului diplomat, Dorin Popescu, nu are încredere în promisiunile BOU privind acordarea de facilităţi care pot menţine identitatea spirituală şi lingvistică a acestei comunităţi. „Suspiciunile comunităţii provin din istorie, din memoria recentă a colectivităţii (în ultimul sfert de veac, Biserica Autocefală ucraineană, care a precedat-o pe cea actuală, a fost extrem de reticentă faţă de posibilitatea slujirii în limba română în parohiile comunităţilor româneşti), precum şi din prezent (comunitatea vede în BOU un instrument subordonat intereselor politice ale puterii seculare de la Kiev)”, spune Dorin Popescu, potrivit sursei citate.

Vom reamiti că ”noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei este dispusă să îndeplinească cerinţele Bisericii Ortodoxe Române privind crearea unui vicariat pentru etnicii români”, a declarat Mitropolitul Kievului şi al Întregii Ucraine, Epifanie, pentru ziarul "Ukrainska Pravda", citat de Radio Chișinău.

El consideră acceptabilă înfiinţarea unui vicariat pentru credincioșii români din nordul Bucovinei, așa cum a soliciat Biserica Ortodoxă Română (BOR). ”Va fi un pas în oglindă, pentru că pe teritoriul Bisericii Române a fost creat deja un vicariat pentru parohiile ucrainene, unde slujbele se ţin în limba ucraineană”, a răspuns mitropolitul ucrainean, citat de Rador.

Agenția BucPress – www.bucpress.eu

Foto(ActiveNews): Patriarhul Constantinopolului a semnat Tomosul de acordare a Autocefaliei pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană

Distribuie:
Vizualizări: 789

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate