Opinie
Redactor: Marin Gherman
23 mai 2018

Deputat Constantin Codreanu: „În ultimul an situația drepturilor naționale ale românilor din afara granițelor țării a regresat”

Deputat Constantin Codreanu: „În ultimul an situația drepturilor naționale ale românilor din afara granițelor țării a regresat”

Astăzi, 23 mai 2018, deputatul român Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților o declarație politică privind Ziua Românilor de Pretutindeni ce se va sărbători duminică, 27 mai. Acesta a subliniat necesitatea ca România să-și îndeplinească exemplar datoria față de conaționalii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, aflate în dificultate culturală și identitară, sau față de românii din diaspora economică.

În declarația sa politică, deputatul Constantin Codreanu menționează: ”Domnule președinte,  distinși colegi, Acum un an, am trecut în revistă la tribuna Camerei Deputaților problematica principalelor comunități istorice din jurul granițelor și Balcani: istroromânii, aflați în stare critică, la limita dispariției, meglenoromânii, nerecunoscuți ca minoritate în Grecia și Republica Macedonia, aproape complet deznaționalizați, aromânii din Balcani, care se zbat între asimilare și redeșteptare culturală, dacoromânii din Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria, fie lipsiți de drepturi naționale, fie confruntați cu reducerea continuă a acestor drepturi.  

Din păcate, pe parcursul ultimului an am asistat, în general, la o înrăutățire a situației conaționalilor noștri din comunitățile istorice. Astfel, istroromânii din Croația au devenit și mai puțini, meglenoromânii la fel, iar aromânii din Balcani nu au înregistrat niciun singur succes notabil, cu excepția evoluției pozitive dintr-un singur stat – Albania, unde, la 13 octombrie 2017, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale, au fost recunoscuți oficial ca minoritate națională cu numele lor propriu de aromâni și cu posibilitatea de a se bucura de asistența cultural-identitară acordată de statul înrudit, adică de România.

Românii din Ungaria și cei din Bulgaria, state vecine și aliate, membre UE și NATO, fac în continuare obiectul politicilor sau practicilor asimilaționiste, în contrast cu tratamentul aplicat de către România minorităților maghiară și bulgară.

Românii din Serbia, divizați artificial de către autorități în români și ”vlahi”, după criteriul formal al endonimului și exonimului, au drepturi naționale asigurate doar în Provincia Autonomă Voievodina, unde locuiesc doar 9% dintre membrii comunității române, pe când românii din Timoc, Morava și Homolie, constituind 91% din această comunitate istorică transfrontalieră, au căzut jertfă unor politici guvernamentale de speculație și manipulare identitară cu scop vădit de asimilare. Exprimăm convingerea că susținerea acordată Serbiei de către România trebuie condiționată rezonabil de respectarea standardelor europene în domeniul drepturilor omului în cazul minorității române înrudite din Timoc, Morava și Homolie.

Cel mai mare regres privind drepturile naționale l-au înregistrat românii din Ucraina. La 5 septembrie 2017 Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul ucrainean) a adoptat o nouă lege a educației, al cărei articol 7 reduce drastic dreptul românilor la educația în limba maternă. În consens cu Parlamentul Românie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și-a exprimat îngrijorarea față de articolele din această lege referitoare la învățământul în limbile minorităților naționale din Ucraina și a adoptat Rezoluția nr. 2189 din 12 octombrie 2017. Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept a avizat critic legea ucraineană a educației. Minoritatea română din Ucraina a protestat în mod repetat față de practicile bazate pe această lege, care va fi pusă în aplicare începând cu anul 2020. Și asta în condițiile în care și așa numărul copiilor de etnie română din Ucraina care abandonează învățământul în limba română în favoarea celui în limba ucraineană este în creștere. Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca 61%) sunt educați și instruiți în limbile ucraineană sau rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă). Raportul actual dintre elevii români instruiți în limba maternă și cei instruiți în limbile ucraineană și rusă este de aproximativ 4:6. De asemenea, Curtea Constituțională a Ucrainei a invalidat Legea Ucrainei privind bazele politicii lingvistice de stat, instrument juridic care permisese ca limba română să devină oficială într-un număr important de localități românești din Ucraina, precum și în câteva raioane și în regiunea Transcarpatică.

Reacția Guvernului României față de evoluțiile negative din Ucraina, constând în restrângerea drepturilor comunității istorice românești, a fost una întârziată și ineficientă. Adoptarea Hotărârii de Guvern prin care s-au instituit sub 1000 de burse de merit pentru elevii români din Ucraina, în locul burselor identitare, a fost primită cu reticență, iar uneori chiar cu proteste, de către asociațiile reprezentative ale românilor din Ucraina. Aceștia au reclamat constant Guvernului nostru adoptarea modelului euroconform maghiar privind bursele identitare acordate tuturor elevilor aparținând minorității înrudite și indemnizațiile acordate învățătorilor, profesorilor, medicilor, ziariștilor, preoților din sânul minorității.

În cazul românilor majoritari din Republica Moldova situația drepturilor naționale s-a menținut, în general, stabilă în raport cu perioada anterioară. Totuși, există un șir de situații în care Guvernul de la Chișinău, susținut necondiționat de Guvernul României, neglijează sau încalcă flagrant drepturile naționale ale românilor de la răsărit de Prut. Ne referim aici la cazul implicării agenților statului (organele poliției, factorii administrativi raionali și centrali, reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate) contra comunității Mitropoliei Basarabiei din satul Dereneu, raionul Călărași. De asemenea, avem în vedere neglijarea de către guvernul de la Chișinău a necesităților cultural-identitare ale compatrioților din raioanele Taraclia și Ceadâr-Lunga, singurele centre raionale în care nu există nicio formă de învățământ în limba română, chiar dacă asemenea cereri au fost formulate în mod repetat de către locuitori. Totuși, în cazul românilor din stânga Prutului există și evoluții pozitive, în special în ceea ce ține de cooperarea transfrontalieră între administrațiile publice locale de nivelul I și II din cele două state românești ale noastre, dar și în ceea ce ține de restabilirea în drepturile de cetățeni români a zeci de mii de minori tratați anterior de către birocrația română drept ”non-cetățeni”.

 În general, constatăm că în ultimul an România nu și-a consolidat decât foarte puțin posibilitățile de susținere a comunităților de români din afara granițelor țării. Astfel, bugetul alocat Ministerului Românilor de Pretutindeni pentru organizațiile reprezentative ale românilor de peste hotare a crescut anul acesta cu 25%, însă observăm o execuție bugetară slabă, multe proiecte utile prezentate de organizațiile românești fiind respinse de către Minister. Acest ultim fapt prezintă riscul de a nu putea majora în legea Bugetului de stat pe anul 2019 fondurile destinate românilor de pretutindeni, pentru a le aduce măcar la un sfert din fondurile de care beneficiază organizațiile reprezentative ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale.

Un motiv de regret profund este și faptul că în ultimul an, contrar prevederilor legale, necesităților din teren și demersurilor noastre repetate, niciun Institut Cultural Român nou nu a fost înființat. Primele pe lista de așteptare pentru înființare sunt de foarte mulți ani ICR Moscova și ICR Kiev cu filială la Cernăuți. România nu are niciun motiv plauzibil și nicio scuză acceptabilă pentru această stare de lucruri. Vom remarca în context că regretăm profund și recenta desființare a Direcției Românii din Afara Granițelor din cadrul ICR București.

Folosesc prilejul pentru a cere Ministerului Românilor de Pretutindeni să propună Guvernului, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, majorarea cu 50% a fondurilor destinate organizațiilor reprezentative ale românilor din afara granițelor țării și să crească gradul de execuție bugetară pentru următoarele 7 luni ale anului. Suntem obligați să ne mobilizăm cu toții, Putere și Opoziție, Parlament și Guvern, pentru a le acorda românilor de peste hotare întreg sprijinul de care au nevoie și pe care Statul român s-a angajat să li-l acorde, conform articolului 7 din Constituția României”, a subliniat Constantin Codreanu.

BucPress

 

Distribuie:
Vizualizări: 959

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2018 BucPress - Toate drepturile rezervate