Opinie
10 februarie 2017

Învăţământul în limba română din Ucraina este în pericol (opinie)

Învăţământul în limba română din Ucraina este în pericol (opinie)

Cu 160 de ani în urmă Doxaki Hurmuzaki de la Cernauca ne-a lăsat un Testament: „...Să nu uitați că aveți de îndeplinit trei datorii mari și sfinte pentru care aveți a răspunde înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sunt: Patria, Limba și Biserica... Să fiți urmași demni de străbunii și părinții voștri, ca să vă nevoiți cu toată virtutea nu numai să apărați drepturile, religiunea și limba Patriei voastre, ci să le-o lăsați urmașilor voștri într-o stare mai înfloritoare decât le-ați primit”.

Astăzi este necesar să salvăm cu toată ființa limba română. Ceea ce ne propun autorităţile de la Kiev în domeniul învățământului pentru minoritățile naționale pune în pericol identitatea naţională a românilor din Ucraina. Românii din nordul Bucovinei, din actuala regiune Cernăuţi, așezați secole la rând la margine de ţară sau imperiu (Ţara Moldovei, apoi Austria, România, URSS, Ucraina), constituită după 1947 din nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi o parte din judeţul Hotin au devenit minoritari la ei acasă, formând, conform recensământului din 1989, doar 20% din totalul populaţiei.

Care vor fi rezultatele următorului recensământ? Ştim doar că, în situaţia în care mulţi au devenit şomeri, iar alţii, nefiind în stare să-şi întreţină familia cu salariile şi pensiile mizerabile, şi acestea nefiind plătite la timp, în condițiile în care se măresc alarmant costurile la întreținere, gaz, încălzire etc., au plecat în lume să-şi câştige existenţa. Conflictul ruso-ucrainean din estul Ucrainei, care a luat vieţile multor tineri, migraţia populaţiei din Crimeea şi Donbas spre vestul Ucrainei, inclusiv regiunea Cernăuţi, va schimba în viitor esenţial componenţa ei etnică. Recensământul, ce urmează, ar putea să ne aducă surprize neaşteptate. Majoritatea dintre copiii românilor, care au plecat la studii în România, nu s-au mai întors acasă, căci acasă nu şi-au găsit un loc de muncă corespunzător studiilor făcute, nu li s-au recunoscut diplomele primite în România. În această situaţie alarmantă, conducerea de la Kiev pune la cale o altă capcană pentru românii din Ucraina – deznaţionalizarea lor prin şcoală, eliminarea limbii şi literaturii române din lista disciplinelor de bază din programele de învăţământ pentru clasele a X-a și a XI-a, astfel ducând la bun sfârşit politica etnică stalinistă de epurare a populaţiei româneşti, de data aceasta realizată printr-o metodă camuflată. Lovitura de graţie se dă împotriva limbii române. Este o nouă inițiativă discriminatorie a Ministerului Învățământului și Științei de la Kiev: proiectul Programului de Învățământ pentru clasele a X-a și a XI-a.  

Şi totuşi, astăzi românii își mai păstrează tot ceea ce înseamnă pentru un popor conştiinţă şi identitate naţională. Generaţii de intelectuali români, numele cărora merită să fie revalorificate pentru istoria românilor, a culturii şi civilizaţiei româneşti, au luptat cu perseverenţă pentru păstrarea bisericii, limbii şi a şcolii. Mulţi bucovineni din diaspora românească au trăit şi mai trăiesc şi astăzi experienţa istorică a Bucovinei ca o durere personală şi o nostalgie romantică. Soarta istorică a românilor din Bucovina, situată dincolo de orice retorică sentimentală sau tendenţiozitate politică, a fost, în primul rând, o istorie a rezistenţei lor prin limbă, cultură, biserică şi şcoală. S-a dus dintotdeauna o luptă îndârjită pentru păstrarea limbii române, luptă care continuă şi astăzi, şi constituie una din preocupările esenţiale ale intelectualităţii româneşti din Cernăuţi.

După ce la Congres I al intelectualităţii româneşti din regiunea Cernăuţi (1999) au fost analizate situaţia populaţiei româneşti şi problemele ce au apărut după semnarea „Tratatului de Bază dintre Ucraina şi România”, au fost formulate doleanţele lor, referitoare la păstrarea identităţii naţionale etc., la cel de al doilea Congres (2000) a apărut necesitatea de a pune în discuţie statutul limbii române în şcolile din regiunea Cernăuţi. Cel de al III-lea Congres (2001) a pus în discuție problema consolidării tuturor forțelor politice economice, culturale și confesionale ale minorității românești din Ucraina. Congresul al IV-lea (2005), a fost dedicat problemelor învățământului în limba română. Dezbaterile, din păcate, s-au oprit aici, organizatorii congreselor, din motive necunoscute astăzi, nu au mai continuat analizele și nici nu au monitorizat felul în care s-au rezolvat, sau nu, problemele expuse în Memoriile adoptate la aceste Congrese. Menționăm faptul, că la aceste Congrese a fost numită și o comisie de monitorizare. Au apărut doar în revista „Glasul Bucovinei” și în presa din Cernăuți diverse articole care au constatat, într-un fel sau altul, diferite probleme apărute în învățământ. Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că toate aceste probleme nu au fost sistematizate și nu au avut un efect decisiv în rezolvarea lor. Este evidentă astăzi necesitatea organizării celui de al V-lea congres la care să formulăm clar poziția intelectualității românești din Ucraina, în primul rând a elevilor, profesorilor și părinților, în problemele stringente, legate de învățământul în limba română.

Astăzi bătălia pentru limba română continuă, deja într-un nou context mult mai complex. Zbaterea pentru viitor a intelectualităţii româneşti din Cernăuţi înseamnă, mai ales, conştientizarea apartenenţei sale naţional-teritoriale şi asumarea responsabilităţii pentru promovarea românismului prin cultură şi, desigur, aceasta înseamnă, mai întâi de toate, păstrarea şcolilor cu limba română de predare, promovarea unui sistem de învăţământ modern și eficient. Astfel asistăm la încercările ce s-au făcut şi se fac în continuare din partea unor cercuri ultranaţionaliste din conducerea învăţământului din Ucraina de a minimaliza rolul limbii şi literaturii române în şcolile noastre, de a elimina, mai întâi din lista examenelor obligatorii și scăderea numărului de ore repartizate pentru studierea acestor discipline, elaborarea unor ordonanţe, scrisori, recomandări cu caracter discriminatoriu. Acum, Ministerul Învățământului și Științei de la Kiev ne propune programe și planuri de învățământ în care sunt eliminate limba și literatura română în clasele a X-a și a XI-a din componenta de bază (disciplinele invariabile).  Limba română este inclusă în lista disciplinelor variative, doar trei ore pe săptămână pentru toate disciplinele propuse pentru a fi alese de către elevi, iar literatura română nu mai figurează în planurile de învățământ. Această poziție a Ministerului Învățământului și Științei de la Kiev a stârnit un val de nemulțumiri și proteste. Aducem doar un singur exemplu. Departamentul pentru învățământ, tineret și sport al Administrației de Stat din raionul Herța a primit multiple demersuri și scrisori, semnate de către elevi, profesori și părinți, adresate ministerului de la Kiev. Proiectul respectiv a fost discutat în instituțiile de învățământ din raion. Au urmat și alte demersuri similare și din alte raioane cu populație majoritară românească, în care se menționează că documentul propus spre dezbatere, având de fapt un caracter dictatorial, este o încălcare a drepturilor minorităților naționale și duce, prin obiectivele propuse, la micșorarea nivelului de cunoștințe al elevilor, a orizontului lor de cultură națională și universală. Disciplinele facultative sunt excluse. Menționăm și faptul că disciplinele propuse spre a fi eliminate din program sunt decisive și în formarea spirituală a tinerilor.

Ministerul Învățământului și Științei de la Kiev propune ca acest proiect să intre în vigoare din anul 2018-2019 și pretinde că susține formarea unei școli cu profil, iar schimbările fundamentale vor avea loc chiar din anul următor – 2017-218. Avem puțin timp pentru discuții și propuneri. Aceste schimbări fundamentale vor avea loc conform următorului plan: ianuarie 2017 – discutarea publică; februarie-aprilie – elaborarea noilor programe de învățământ pentru clasele a X-a, a XI-a; în anul 2018 – tipărirea manualelor pentru clasa a X-a, iar în 2019 – pentru clasa a XI-a. Este evidentă graba cu care vor fi aplicate aceste deziderate, astăzi încă contestate de minorități.

În perioada 13-14 decembrie 2016 Curtea Constituţională a Ucrainei a examinat în timpul şedinţelor sale „Legea Ucrainei privind principiile politicii lingvistice de stat”. Din inițiativele unor demnitari de la Kiev se încearcă excluderea drepturilor minorităţilor naţionale la educaţie în limba maternă, folosirea ei în instituțiile publice și chiar pe stradă! Prin introducerea unor amendamente la Legea Educaţiei a Ucrainei şi posibila anulare a Legii „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, majoritatea instituţiilor de învăţământ de cultură generală din Ucraina cu limba română de predare, precum şi cu limba de predare a altor minorităţi naţionale din ţara noastră riscă să fie închise sau transformate în şcoli de bază cu limba ucraineană de predare. Amintim că Legea Ucrainei „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, Constituţia ţării existente, garantează dreptul românilor şi a altor grupuri etnice la educaţie în limba maternă. Astăzi, însă, se încearcă anularea aceastei legi şi modificarea art. 7 din Legea Educaţiei adoptată în prima lectură. Acestea sunt nişte tentative foarte serioase de distrugere a sistemului legislativ pentru minorităţile din Ucraina. Aşadar, potrivit „reformatorilor” de la Kiev trebuie introduse amendamente la articolul 7 al Legii Educaţiei printr-un proiect de lege, care a fost votat deja de Parlament în prima lectură (nr. 3491-d). Dacă Legea Educaţiei din Ucraina prevede că statul garantează dreptul minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă, atunci Ministerul Educaţiei și Științei propune modificarea conţinutului acestui text şi schimbarea cuvântului „garantează” în „au dreptul”. Adică, statul nu mai garantează nimic, iar minorităţile etnice vor avea dreptul la educaţie în limba maternă, „pe lângă limba ucraineană în zonele locuite compact de minorităţi” în condiţii suplimentare.

Reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina s-au adresat atât preşedintelui ţării, cât şi reprezentantului Radei Supreme pentru drepturile omului, menţionând că garanţiile constituţionale sunt subminate cu drepturi abstracte, fiind introduse şi unele condiţii suplimentare care nu figurează în Legea Fundamentală: „pe lângă limba ucraineană”, „doar în zonele locuite compact de minorităţi etnice” şi „doar la nivelul educaţiei preşcolare şi şcolii medii generale” – se spune într-o scrisoare semnată de V. Brenzovici, preşedintele Societăţii pentru cultură maghiară din Transcarpatia, A. Kisse, preşedintele Asociaţiei bulgarilor din Ucraina şi Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românescă din Ucraina” ş.a.

În luna octombrie 2016, ministrul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei, Lilia Grinevici, a comunicat că în şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale va fi mărit numărul orelor de predare în limba ucraineană: „În şcolile minorităţilor etnice este necesară o creştere a volumului de predare în limba ucraineană, şi am în vedere nu numai creşterea numărului de ore de limbă şi literatură ucraineană, ci şi studierea în limba de stat a altor obiecte, spre exemplu, istoria Ucrainei. Modificările care vor fi întreprinse în sistemul de învăţământ vor fi puse în aplicare treptat, ele prevăzând şi o perioadă de tranziţie”, a specificat Lilia Grinevici, adăugând că „suplimentarea orelor de studiere în limba ucraineană în aceste şcoli este necesară”. „Nu vom încălca legislaţia, continuă doamna ministru, ci le vom oferi acestor copii posibilitatea să-şi perfecţioneze cunoştinţele, să înveţe mai bine limba de stat, ceea ce îi va ajuta să obţină mai uşor studii superioare în Ucraina”.

Contactată de reporterul BucPress, doamna Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” a comunicat că minorităţile naţionale din Ucraina riscă să rămână fără o legislaţie care să le asigure drepturile în sfera educaţiei, deoarece se discută anularea Legii Ucrainei „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, care prin articolul 20, prevede folosirea limbii române şi a altor limbi ale minorităţilor naţionale din Ucraina în sistemul de învăţământ din ţara noastră. Doamna Aurica Bojescu a adăugat că după votarea în prima lectură a amendamentelor la Legea Educaţiei, în cea de-a doua lectură sunt discutate modificări şi mai drastice, care prevăd lichidarea sistemului de învăţământ în limba maternă, ceea ce este o discriminare, un genocid cultural, încălcându-se astfel Constituţia Ucrainei. Pericolul este mare, pentru că prin aceste două momente se distruge sistemul legislativ pentru minorităţile din Ucraina”, a conchis doamna Aurica Bojescu.

Din alte surse, demne de încredere, BucPress a fost informat că la soluţionarea acestor probleme apărute în domeniul educaţiei, care vizează minorităţile naţionale din Ucraina, s-au implicat deja ambasadorii a 4 state, inclusiv Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României la Kiev. Or, minoritatea românească din Ucraina numără peste jumătate de milion de vorbitori de limbă română, fiind a doua ca număr, după comunitatea rusă din ţara noastră. Ucraina pare să încerce crearea unei societăţi omogene, lingvistic şi chiar etnic, utilizând metode anticonstituţionale. O soluţie în spiritul aspiraţiilor democratice şi al valorilor europene ar fi asimilarea modelelor europene, pentru conservarea identităţii culturale a minorităţilor, şi nu asimilarea lor. Este foarte posibil ca aceste măsuri să aibă efectul de bumerang-ului.

La acest semnal de alarmă, românii din Ucraina au început o serie de proteste împotriva eliminării limbii şi literaturii române din instituţiile din învăţământ. Liderii asociaţiilor naţional-culturale româneşti din Ucraina s-au adresat instituţiilor statului statului ucrainean: Preşedintelui ţării, Petro Poroşenko, premierului Volodymyr Groisman, ministrului Educaţiei și Științei, Lilia Grinevici, precum şi Reprezentanţei UE în Ucraina cu o cerere de protest împotriva eliminării limbii şi literaturii române din clasele superioare din şcolile de cultură generală cu limba română de predare din Ucraina. Potrivit unui proiect de decizie al Ministerului Educaţiei și Științei de la Kiev, în anul de învăţământ 2017/2018 în clasele 10-11 (clasele superioare) lipseşte cu desăvârşire din componentul invariativ al planului de învăţământ limba şi literatura română, limba maternă, ceea ce constituie o încălcare fără precedent a drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, drepturi de care comunitatea românească nu a fost lipsită nici în perioada sovietică – consideră liderii asociaţiilor româneşti din Ucraina.

În textul demersului se specifică: „Administraţia actuală a Ucrainei, în pofida legislaţiei ucrainene, desfăşoară presiuni în creştere asupra drepturilor minorităţilor naţionale. Numărul şcolilor româneşti din regiunea Cernăuţi după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de materii în aceste şcoli fiind trecute forţat la predarea în limba ucraineană, lucru care nu şi-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic; documentaţia în şcolile cu limba română de predare a obiectelor e completată doar în limba ucraineană”.

Au semnat: Vasile TĂRÂȚANU, preşedinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din regiunea Cernăuţi; membru de onoare al Academiei Române Vasile BÂCU, preşedinte al Societăţii pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu” din Cernăuţi; Ilie T. ZEGREA, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi; Vitalie ZÂGREA, preşedinte al Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi; Nicolae TOMA, preşedinte al Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi; Marin GHERMAN, preşedinte al Centrului Media BucPress; Mircea PILAT, preşedinte al Asociaţiei republicane ştiinţifico-pedagogice „Aron Pumnul”; Alexandrina CERNOV, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, redactor-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, membru de Onoare al Academiei Române; prof. Univ. dr. Ilie LUCEAC, redactor-şef al Editurii „Alexandru cel Bun”, profesor de limba română; Aurica BOJESCU, secretar responsabil al Asociației interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”; Iurie LEVCIC, preşedintele Centrului Bucovinean pentru păstrarea şi valorificarea culturii tradiţionale româneşti.

Așteptăm în continuare și reacția Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți.

pentru BucPress,

Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române 

Distribuie:
Vizualizări: 1368

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate