Opinie
15 aprilie 2018

Învățământul în limba română din Ucraina și inamicii săi (editorial)

Învățământul în limba română din Ucraina și inamicii săi (editorial)

Am luptat în ultima vreme cu „morile de vânt”, fără a cunoaște realitățile, care erau mult mai grave decât le știam. Ne punem întrebarea firească, de ce bilingvismul nu este implementat în școlile cu predare în limba ucraineană din localitățile Colincăuți, raionul Hotin; Molodia, raionul Hliboca; Ceahor, raionul Hliboca etc., unde populația este majoritar românească. Ar trebui și ei să învețe limba maternă (măcar ca disciplină), cu același scop. Este evident, însă, scopul final este deznaționalizarea forțată a copiilor prin instruire școlară  – scrie Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române într-un editorial publicat în revista „Glasul Bucovinei” (nr. 1 / 2018), pe care Agenția BucPress îl publică în continuare.

„De când este suflet de român pe faţa pământului, românul a fost mândru de a fi român, şi chiar atunci, când lumea îl privea cu dispreţ, el îşi cânta doina şi privea mândru împrejurul său”. Mihai Eminescu („Timpul”, 16 aprilie 1881)

Lovitura de graţie

Declarațiile controversate ale autorităților de la Kiev ne pun pe gânduri. Inevitabil, apar întrebări. Cine și când spune adevărul? Care, în final, este adevărata poziţie a Ministerului Învățământului și Știinţei şi în ce constă ipocrizia declaraţiilor doamnei ministru, a susţinătorilor ei din diferite funcţii şi a Radei Supreme de la Kiev? Când vom avea o informaţie exhaustivă despre Ordonanţa nr. 95 din 8 februarie 2016 prin care se impune unor şcoli ale minorităţilor naţionale din Ucraina un experiment cu tema: „Formarea deprinderilor polilingve copiilor şi elevilor: idei europene progresive în context ucrainean”. În baza acestui experiment se vor realiza cercetări privind activități pedagogice inovatoare și forme interactive de învățare a limbii de stat și a limbilor minorităților naționale. Aplicarea aşa numitelor experimente se recomandă în baza instituţiilor preşcolare şi a claselor primare, fapt care contravine Legii Ucrainei pentru învăţământ din 5 septembrie 2017 şi a asigurărilor doamnei ministru Lilia Grinevici că legea se va aplica dor pentru elevii din clasele a V-a – a XI-a. Mecanismul este însă pornit din 2016 şi nu mai poate fi oprit.

Ordonanţa nr. 95 a Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei din 8 februarie 2016 anunţă implementarea experimentului de predare în două limbi în aşa numitele şcoli bilingve, în baza instituţiilor preşcolare şi a claselor primare. Sunt desemnate pentru implementarea experimentului regiunile Transcarpatică, Odesa şi Cernăuţi: instituţia de învăţământ preşcolar nr. 42 (de dezvoltare generală) a Consiliului orăşenesc Ujgorod din regiunea Transcarpetică; şcoala generală specializată de gradul II-III nr. 4 din Ujgorod, regiunea Transcarpatică cu studierea aprofundată a limbii slovace; instituţia de învăţământ preşcolar „Izvoraşul” a Consiliului sătesc Vinogradov, raionul Bolgrad, regiunea Odesa; şcoala generală de gradul II-III din Utkonosovka, raionul Izmail, regiunea Odesa; instituţia comunală preşcolară, (creşă-grădiniţă) nr. 2 din raionul Sărata, regiunea Odesa; instituţia de învăţământ preşcolar „Teremok” din Velikodoșinsk, regiunea Odesa; şcoala generală de gradul I, nr. 29 (clasele primare) a Consiliului Regional din Cernăuţi, Gimnaziul nr. 6 a Consiliului orăşenesc Cernăuţi; Complexul instructiv-educativ „Gimnaziul din Boian” (şcoala generală de gradul II-III şi grădiniţa) a Consiliului sătesc din Boian, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi.

În acelaşi document, la punctul 3, se menționează faptul că aceste şcoli capătă statut de şcoli experimentale de stat (atenţie, nu şcoli cu predare în limba română) şi se recomandă tuturor administraţiilor ca acestor instituţii de învăţământ să li se acorde un sprijin material pentru crearea unor condiţii optime în implementarea experimentului respectiv care stă nemijlocit sub controlul ministrului (pe atunci Serhii Kvit). Profesorii și învățătorii care vor aplica acest experiment vor avea o majorare la salariu cu 30%. Menționăm că acest document nu a fost difuzat publicului, nu s-a discutat în școlile respective cu colectivul didactic și cu părinții (aceștia ar fi trebuit să cunoască condițiile în care copiii lor vor fi supuși unui experiment, aidoma unor animale necuvântătoare). Despre faptul că școala lor (nr. 29 din orașul Cernăuți) nu mai este o școală cu predare în limba română, ci „școală experimentală”, părinții și majoritatea cadrelor didactice au aflat de abia în data de 13 februarie 2018 la ședința sindicatului școlii la care s-a discutat despre situația, cam stranie, creată în școală. A urmat, desigur, o scrisoare de contestare adresată directorului Ion Ignat, semnată de 17 profesori. Părinții adună și ei semnături. Unii părinți afirmă că nu doresc să-și supună copiii unor experimente dubioase, de aceea vor transfera copiii la școli monolingve, chiar ucrainene, deoarece doresc, în primul rând, ca elevii să capete cunoştinţe adecvate şi nu să fie transformaţi în traducători de terminologie. Or, fiecărui intelectual îi este clar că acest experiment (aplicat în timpul unei singure lecţii) va decurge în detrimentul predării/învăţării temei respective. Este clar că acest experiment va distruge şcoala cu predare în limbile minorităţilor şi generaţii de absolvenţi vor fi sacrificaţi în numele unor „patrioţi”, ambiţioşi şi agresivi, în dorinţa lor de a obţine o naţiune cu o singură identitate – ucraineană. De fapt, în discursurile lor demagogice nici nu ascund acest lucru.

În document se concretizează faptul că „vor fi cercetate problemele și rezultatele obținute, precum și tendințele de modernizare a spațiului educativ, idei elaborate în cercetările savanților mai multor țări...”. Nu sunt numite aceste ţări europene în care a fost efectuat şi aplicat experimentul. Reiese că elevii minorităților din Ucraina vor deveni obiectul unor cercetări care vor confirma postulatele acestui experiment. Au fost alcătuite deja mai multe programe care prevăd „folosirea pentru predarea/învățarea conținutului disciplinei în mai mult decât o singură limbă, ceea ce va contribui, după părerea autorilor şi consultanţilor, la formarea capacităţii de a căpăta cunoștințe profunde și a le expune liber în mai multe limbi”. Se presupune că procesul de învățământ „va decurge în două limbi, fiecare schimbându-se și completându-se reciproc, fiind egal folosite în procesul de însușire a cunoștințelor, ceea ce nu înseamnă, însă, că ele se vor amesteca liber. Învățătorul va trebui să delimiteze clar perioada folosirii limbilor respective la lecție”. Și în continuare se concretizează că „în crearea contextului instructiv-educativ al tuturor limbilor predate va avea loc integrarea lor”. În contextul unei școli „acest proces constă în unirea tuturor disciplinelor lingvistice într-un singur obiectiv și adoptarea unei structuri unice a conținutului programei”. E clar că înainte de implementarea Ordonanței nr. 95 acest document trebuia să fie publicat și discutat public, atât de către profesori, specialiști, metodiști și cercetători, cât și de părinți.

Ordonanţa nr. 95 a fost elaborată din inițiativa Departamentului pentru Învățământul Școlar și Preșcolar al Ministerului Învățământului și Științei de la Kiev, conducător științific PERȘUKOVA Olena, doctor în științe pedagogice, colaborator științific superior al secției pentru limbile minorităților naționale și a Institutului Pedagogic al Academiei Naționale de Științe Pedagogice. Din partea regiunii Cernăuți coordonează prof. univ. BABICI Nadia, profesor la Catedra de Istorie și Cultură a Limbii Ucrainene a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, doctor în științe filologice, coautor la manualele de limba ucraineană pentru instituțiile de învățământ cu predare în limba română. Consultanți ai acestei cercetări și a implementării inițiativei în şcolile sus numite din Cernăuţi sunt: IGNAT Ion, directorul Gimnaziului nr. 6 din Cernăuți (care fără a-i informa pe părinți a implementat în clasele primare recomandările din Ordonanţa nr. 95), executori – OSTAFI Olga, specialist principal al Secției pentru activități instructiv-educative al instituțiilor preșcolare și școlare din învățământul specializat și al ocrotirii sociale al Departamentului Învățământului și Științei al Administrației de Stat din Cernăuți, dar şi învățătorii școlii respective: SIDOR Valeria, director-adjunct, responsabil pentru munca instructiv-educativă; învăţătoarele GRIŞCO Valentina, ISTRATI Margareta, ISTRATI Valentina, VERBOVYI Andrei, profesor de limba engleză şi TCACIUC Adriana, profesoară de geografie.

Primele concluzii ale acestei „cercetări” au fost deja prezentate de domnul director Ignat Ion în comunicarea Implementarea metodelor contemporane de învăţământ: proiecte, programe şi tehnologii pentru modernizarea şi eficienţa procesului instructiv-educativ, în cadrul celei de-a noua expoziţii Evenimentele principale în domeniul învăţământului: Instituţiile contemporane de învăţământ din 2018 şi expoziţia internaţională „World Edu” de la Kiev care s-a desfăşurat în Palatul Copiilor şi Tineretului în martie 2018. Ion Ignat a luat marele premiu al autorităților centrale la această expoziție pentru implementarea bilingvismului în școala pe care o conduce.

Sperăm că domnul director ne va prezenta discursul său şi evenimentul respectiv, precum şi concluziile pe care deja le-a făcut în urma aplicării experimentului în clasele primare, dovedindu-ne succesele copiilor din aceste clase fără a-i blama pe intelectualii români din Cernăuţi, care, cică, vor să-l discrediteze.

Bănuim că aceste documente, precizăm că au fost vizate doar școlile minorităților naționale, nu au fost atașate Comisiei de la Veneția. Rezultă, de asemenea, că am luptat cu „morile de vânt”, fără a cunoaște realitățile, care erau mult mai grave decât le știam. Ne punem întrebarea firească, de ce inițiativa respectivă nu este implementată în școlile cu predare în limba ucraineană din localitățile Colincăuți, raionul Hotin; Molodia, raionul Hliboca; Ceahor, raionul Hliboca etc., unde populația este majoritar românească sau moldovenească, cum s-au declarat în Colincăuți. Ar trebui și ei să învețe limba maternă (măcar ca disciplină), cu același scop. Este evident, însă, scopul final al acestei Ordonanțe –deznaționalizarea forțată a copiilor prin instruire școlară.

În al doilea document, ataşat Ordonanţei nr. 95, se concretizează detaliat recomandările, se argumentează cercetarea problemei şi actualitatea ei, toate obiectivele fiind expuse într-o formă stilistică foarte stufoasă şi demagogică. Totodată, se face trimitere la procesele actuale impuse de globalizare şi de integrare în Europa şi în lume, este invocată necesitatea schimbului de informaţii şi înţelegere reciprocă între reprezentanţii diferitor popoare, şi în acelaşi timp, necesitatea păstrării patrimoniului lingvistic şi cultural al diferitor popoare, ceea ce va contribui la păstrarea şi dezvoltarea populaţiei polilingve. Aceste împrejurări, după părerea specialiştilor ucraineni, au impus introducerea competenţei multilingve a elevilor şi studenţilor care a devenit prioritară în majoritatea ţărilor europene. Ce-i drept, alcătuitorii opusului respectiv în formula propusă nu au numit nici o ţară care ar fi folosit astfel de priorităţi polilingve în învăţământ. Amintim faptul că în Ucraina astfel de experimente vor fi aplicate doar în şcolile cu limba de predare a minorităţilor, în special, limbile română şi ungară, adică în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia, ceea ce a şi condiţionat revolta vehementă şi suspiciunile referitoare la sinceritatea intenţiilor care, de fapt, urmăresc deznaţionalizarea ungurilor şi românilor din regiunile respective. Nu este vizată nici o şcoală cu predare în limba ucraineană, ca şi cum aceşti elevi nu au nevoie de o comunicare polilingvă cu semenii lor din ţările europene. Nu au fost incluse nici şcolile din satele cu populaţie majoritară română/moldovenească din raioanele Secureni şi Hotin, care învaţă în momentul de faţă în limba ucraineană.

În Ordonanţa nr. 95 sunt expuse şi date statistice, pe care le prezentăm în continuare:

În regiunea Cernăuţi funcţionează 338 de şcoli cu predare în limba ucraineană, 66 de şcoli cu predare în limba română, o şcoală cu limba rusă de predare şi 18 şcoli cu mai multe limbi de predare (dintre care 17 cu limbile română şi ucraineană şi o şcoală cu limbile rusă şi ucraineană)1.

În regiunea Odesa sunt create mai multe şcoli cu limba de predare a minorităţilor naţionale (rusă, moldovenească, bulgară, găgăuză şi ivrit). Din 884 de şcoli generale din regiune, în limbile minorităţilor se învaţă în 122 de şcoli. Dintre acestea: cu predare în limba rusă– 116; în limba moldovenească – 7; în 145 de instituţii de învăţământ general se studiază în mai multe limbi (rusă şi ucraineană – 132 de şcoli; moldovenească şi ucraineană – 7; moldovenească şi rusă – 3; moldovenească, rusă şi ucraineană – 2; ucraineană rusă şi bulgară – 1 școală).

Ca obiect limba rusă este învăţată de către 140.201 de elevi; limba moldovenească – de 2266; limba bulgară – de 9466, limba găgăuză – de 1418, limba poloneză – de 647. Învaţă facultativ: limba rusă – 347 de elevi; limba moldovenească – 275; limba bulgară – 154. Din 837 de instituţii de învăţământ preşcolar: în 14 educaţia se face în limba rusă, în 16 – în limba moldovenească, în 50 – în limba bulgară şi în alte limbi.

În regiunea Transcarpatică sunt create toate condiţiile pentru prestarea serviciilor educaționale tuturor minorităţilor naţionale care locuiesc în acest teritoriu, de exemplu, dreptul de a obţine studii în limba maternă este realizat în 118 şcoli din 669, din care 63 – în limba ungară, 12 – în limba română, 1 – în limba rusă. În 36 de şcoli se învaţă şi în mai multe limbi. În grădiniţe educaţia se efectuează în limbile maghiară, rusă, slovacă, germană şi română; în 98 din 570 de instituţii preşcolare, procesul educativ se desfășoară în limbile minorităţilor2. Însăşi această statistică ne permite să constatăm un proces de deznaţionalizare lentă.

Astfel, constată „experţii”, necesită atenţie şi multă grijă păstrarea şi dezvoltarea polilingvismului regional: a limbii ucrainene şi a limbilor minorităţilor naţionale care locuiesc în Ucraina şi, de asemenea, se cere reorganizarea şi conştientizarea teoretică a inovării şi modernizării procesului de învăţământ. Inevitabil apare întrebarea: doar pentru şcolile cu predare în limba minorităţilor? Reiese că în celelalte şcoli totul este în regulă cu polilingvismul şi modernizarea (europenizarea!) procesului de învăţământ.

Constatăm că Legea Ucrainei pentru Învățământ din septembrie 2017 a dat doar „lovitura de grație” într-un proces început încă în anul 2016 despre care nimeni nu știa nimic, în primul rând părinții.

Am crezut până acum, că afirmațiile doamnei ministru Lilia Grinevici sunt interpretările ei personale ale Legii pentru Învățământ menite să „bage mințile în cap” reprezentanților minorităților naționale, spunându-le „verzi și uscate” despre o lege ce nu corespunde normelor constituționale și legislațiilor internaționale etc. Avem impresia că autoritățile ucrainene, inclusiv președintele țării, garantul Constituției, Prim-ministrul, ministrul de Externe și cel al Educației, nu cunosc Constituția Ucrainei, ceea ce duce diferite interpretări defectuoase, care dezinformează chiar comunitatea internațională. Banii cheltuiți în acest scop pe călătorii de către domniile lor, ar fi putut să fie investiți în elaborarea de manuale calitative de limba ucraineană pentru școlile minorităților, căci cele existente astăzi sunt incorecte, scrise, în unele cazuri, de nespecialiști și nu suportă nici o critică.

Părerile minorităților, însă, nu sunt auzite3. Monologurile ministrului de externe și a doamnei ministru al educației în fața reprezentanților minorităților naționale, precum și comentariile inadecvate referitoare la Concluziile şi recomandările Comisiei de la Veneția, stârnesc doar indignări, dar ce este mai grav, ele generează conflicte interetnice și atacuri asupra organizațiilor și liderilor minorităților naționale, precum au fost cele din Cernăuți și Ujgorod4, care au trecut neobservate de organele de resort. Încotro ne îndreptăm și până unde vom ajunge? Întrebări sunt multe. Răspunsurile rămân în suspans.

Aici trebuie să menționăm și activitățile instituțiilor regionale și orășenești din Cernăuți, care pentru a le fi pe plac șefilor de la Kiev, au început deja să încalce chiar prevederile noii Legi pentru Învățământ. Se fac presiuni asupra directorilor de școli, a profesorilor și părinților cu scopul de a introduce predarea în două limbi sau chiar doar în ucraineană chiar din grădiniță.

Pe data de 1 ianuarie 2018 (tocmai din prima zi a anului!) este trimisă în raioanele respective Scrisoarea referitoare la stimularea cadrelor didactice – participante la cercetările experimentale în care se informează, printre altele, că Ordonanţa nr. 95 a Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei din 08.02.2016 „Despre implementarea activităţii de cercetare şi experimentare în baza grădiniţelor şi a claselor primare din regiunile Transcarpatia, Odesa şi Cernăuţi”, cu modificările anunțate prin Ordonanța nr. 422 din 13.04.2016 „Despre introducerea unor modificări în Anunţul despre implementarea cercetărilor experimentale cu tema: „Formarea deprinderilor polilingve copiilor şi elevilor: idei europene progresive în context ucrainean” în baza grădiniţelor şi instituţiilor de învăţământ general din regiunile Transcarpatia, Odesa şi Cernăuţi” este reglementată de un alt document nr. 522 „Recomandările referitoare la ordinea realizării activităţii inovatoare în învăţământ”, adoptat de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei în 07.11.2000, înregistrat de Ministerul Justiţiei din Ucraina în 26 decembrie 2000, nr. 946/5167.

Prin această scrisoare se confirmă majorarea salariilor cu 30% cadrelor didactice participante la experiment de la Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi (Ignat Ivan Aurelovici, director; Sidor Valeria Ivanovna, director adjunct; Verbovyi Andryi Victorovici, profesor de limba engleză; Istrati Valentina Porfirivna, învăţătoare; Istrati Margareta Luchianovna, învăţătoare; Tcaciuc Adriana Vasilivna, profesoară de geografie) și Complexul instructiv-educativ „Gimnaziul din Boian”, raionul Noua Suliţă (Havca Svetlana Dmytrivna, director; Nicoriuc Alla Semenivna, director adjunct; Moldovan Olesea Vasylivna, profesoară de chimie şi biologie; Buliga Paraschiva Vasylivna, învăţătoare; Morar Maria Ivanivna, învăţătoare; Dârda-Nescoromna Dora Vasylivna, educatoare). Scrisoarea este semnată de către directoarea Departamentului pentru învățământ al Administraţiei de Stat Cernăuţi, Paliiciuk Oxana.

Doamnă Grinevici, ce să facem cu cei ce vă încalcă legea? Reiese că minciunile, emise la nivel de minister şi alte instituţii responsabile pentru învățământ, sunt hrana de bază și prin urmare trebuie respectate.

Unii directori de școli, de exemplu, adună părinții ca să-i convingă că e necesar să transforme școala în instituție cu predare în limba ucraineană, pentru că ei, de fapt, nu sunt români, ci ucraineni. Să explicăm, în acest context, ce înseamnă democraţie şi prin ce se deosebeşte de dictatură sau anarhie.

Democrație, anarhie sau dictatură?

Democrația este o formă de organizare și de conducere politică a societății, bazată pe principiul exercitării puterii de către popor, o concepție politică potrivit căreia puterea trebuie să fie exercitată de către popor.

În același timp, prin dictatură se înțelege un regim politic în care societatea nu mai dispune de mecanisme capabile să controleze puterea politică și, prin urmare, un popor este condus forțat de către o persoană, un partid, sau un grup de oameni.

Dictaturile de regulă, nu țin cont de drepturile omului, scopul lor fiind menținerea puterii. Spre deosebire de democrație, în dictaturi nu există alegeri libere, nici opoziție recunoscută de către putere.

Anarhia este o stare de dezvoltare, de haos într-o țară, instituție etc.; indisciplină, nesupunere a individului față de o colectivitate organizată. Haos, într-o țară, instituție, dezordine, dezorganizare, lipsă a oricărei organizări și conduceri, haos; indisciplină, nesupunere a individului față de o colectivitate organizată.

Ce alegem? Ce fel de stat este Ucraina dacă impune prin forță anumite forme stricte pentru învățământul în limbile minorităților? Sperăm că nu suntem un hibrid între dictatură și anarhie.

Nu este respectată Constituția țării

Analiza acestei afirmații poate fi citită amănunțit în articolul analistului Vlad Cubreacov publicată integral în revista „Glasul Bucovinei” nr. 4 din 2017 (poate fi citită și online).

Constituția Ucrainei, articolul 10 al Constituției Ucrainei stabilește că „Limba de stat în Ucraina este ucraineana. Statul asigură dezvoltarea și funcționarea multilaterală a limbii ucrainene în toate sferele vieții publice pe întreg teritoriul Ucrainei. În Ucraina este garantată libera dezvoltare, utilizare și protecție a limbii ruse și a altor limbi ale minorităților naționale din Ucraina”, „Utilizarea limbilor în Ucraina este garantată de Constituție și stabilită prin lege”.

În articolul 11 al Constituției se menționează că „Statul contribuie la consolidarea și dezvoltarea națiunii ucrainene, a tradițiilor, culturii și conștiinței ei istorice, precum și la dezvoltarea specificului etnic, cultural, lingvistic și religios al tuturor popoarelor autohtone și al minorităților naționale din Ucraina”.

Articolul 53 le garantează „persoanelor aparținând minorităților naționale” dreptul „la instruire în limba maternă sau la studierea limbii materne în instituțiile de învățământ de stat și comunale sau prin intermediul asociațiilor culturale naționale”. Articolul se referă la învățământul gratuit în instituțiile de învățământ preșcolar, mediu general complet, profesional-tehnic și superior organizat de stat.

Articolul 92 statuează că sunt stabilite exclusiv prin legile Ucrainei „drepturile popoarelor autohtone și ale minorităților naționale” (p. 3) și „modul de utilizare a limbilor”.

Articolul 119 stabilește că „organele administrației locale de stat asigură în respectivele teritorii… „aplicarea programelor regionale și de stat în domeniul dezvoltării social-economice și culturale, a programelor de protecție a mediului, precum și, în locurile de viețuire compactă a popoarelor autohtone și a minorităților naționale.

Legea Ucrainei pentru Învăţământ este împotriva minorităților și nu numai atât, ea este și antiucraineană. Este îndeajuns să analizăm atât reacțiile minorităților, cât și provocările diferitor grupări și partide pan-ucrainene care au organizat manifestări, periculoase în esența lor, împotriva românilor din Cernăuți, şi nu numai din zonă. Sunt pe deplin justificate reacțiile României, a președintelui ei Klaus Iohannis, a Ungariei, a Poloniei. Imaginea Ucrainei în lume s-a deteriorat semnificativ. Păcat! „Exponenții politici ai majorității ucrainene sunt incapabili să gândească un model de afirmare a propriei națiuni decât numai prin suprimarea drepturilor națiunilor autohtone conlocuitoare și loiale și, astfel, prin pierderea susținerii internaționale a unor state vecine prietene, înrudite cu aceste minorități”6, afirmă Vlad Cubreacov.

Constatăm că Ordonanţa nr. 95 contravine Legii din 2017. Pretextul integrării copiilor români în mediul lingvistic și cultural ucrainean urmărește, de fapt, dezintegrarea lingvistică și culturală a acestora. Legiuitorii de la Kiev nu au acordat o atenție mai mare studiului limbii ucrainene ca materie în școlile naționale, ci au creat o lege în detrimentul limbilor minoritare. Articolul 7 contravine reglementărilor și exigențelor Consiliului Europei în materie de minorități tradiționale/ istorice/ autohtone.

Ministrul Lilia Grinevici a iniţiat recent o serie de consultări cu reprezentanţii minorităţilor. Pe data de 15 februarie la Kiev au avut loc întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Cernăuţi referitoare la procedura de implementare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Au participat Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, membru de onoare al Academiei Române şi Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, care au înmânat ministrului adjunct al Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, Pavlo Hozbei, un Apel semnat de societăţile pentru cultura românească şi organele de presă româneşti din regiunile Transcarpatia, Odesa şi Cernăuţi, în care s-au exprimat împotriva articolului 7. Delegaţia din Cernăuţi a susţinut că Legea Ucrainei pentru Învăţământ trebuie să se bazeze doar pe Constituţie, care prevede garantarea dreptului la învăţământ în limba maternă a minorităţilor naţionale.

În Apel se precizează că experţii Comisiei de la Veneţia au invocat necesitatea sesizării Curţii Constituţionale. Până atunci comunitatea românească din Ucraina va respinge orice discuţii şi se va pronunţa împotriva implementării articolului 7. Reprezentanţii comunităţii românești, potrivit informaţiilor Agenţiei BucPress din Cernăuți, au refuzat să discute prevederile articolului 7, care restricţionează obţinerea studiilor în limba română, considerând că Legea nu respectă prevederile Constituţiei. Reacţia ministrului adjunct a fost nepermis de agresivă. El i-a învinuit pe reprezentanții comunităţii româneşti de faptul că aceştia nu înţeleg beneficiile acestei legi şi încearcă să păstreze „ghetoul românesc”, ceea ce nu le va permite elevilor români să-şi continue studiile în Ucraina.

Delegaţia de la Cernăuţi a subliniat că poziţia autorităţilor de la Kiev susţine o lege prin care deja s-a început asimilarea lingvistică şi naţională.

Demnitarii de la Kiev au respins această acuzaţie7.

În timpul întâlnirii a fost discutat şi experimentul bilingv implementat în grădiniţe şi clasele primare. Şi aceste critici au fost respinse. Ce-i drept domnul Pavlo Hozbei a declarat că nu se ştie încă care va fi rezultatul experimentului. Date concrete vor fi obţinute de abia după absolvirea şcolii, adică după 8-10 ani. Cât cinism! Domnia sa acceptă că vor fi sacrificate generaţii de elevi pentru a justifica sau nu, experienţele unor persoane „savante”.

Reprezentanții Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei au declarat că articolul 7 este parte integrantă a unei legi în vigoare, care nu poate fi ignorată.

Și totuși nu este clar care este statutul limbii române ca limbă regională în Ucraina și când nu va mai fi folosită sintagma „limba moldovenească”. Clar este doar un singur lucru. S-a început un proces dictatorial de asimilare agresivă prin învăţământ a etnicilor români. Deocamdată are loc un dialog al „surzilor cu muţii”.

NOTE

  1. Alexandrina Cernov, Lupta pentru limba română continuă, „Glasul Bucovinei” An. XIV, nr. 4 (96), 2017, p. 9-10.
  2. Ion Popescu, Partea românofonă a regiunii Cernăuţi şi zonele ei sociolingvisice, „Glasul Bucovinei”, An. 1, nr. 1, 1994, p. 21-27, Idem, De ce românii sunt trataţi în conformitate cu legea lui Murphi: adevărul învinge întotdeauna în trei din şapte cazuri, An. I, nr. 2, 1944, p. 15-18.
  3. Marin Gherman, Dialogul surzilor cu muţii, „Glasul Bucovinei”, An. XIV, nr. 4 (96), 2017, p. 9-10.
  4. Vezi: Agenția BucPress din Cernăuți – Dialogul surzilor cu muţii: ministrul ucrainean al Educaţiei s-a întâlnit cu românii din Cernăuţi, http://bucpress.eu/politica/dialogul-surzilor-cu-mu%C5%A3ii-ministrul-5172.
  5. Vlad Cubreacov, Statutul, rolul şi funcţiile limbii române în Ucraina, legislaţiie şi practici, „Glasul Bucovinei”, An. XIV, nr. 4 (96), 2017, p. 17-35. 
  6. Idem.
  7. Vezi: Agenția BucPress din Cernăuți – Românii din Ucraina au spus „Nu” articolului lingvistic al Legii Învățământului în timpul consultărilor de la Ministerul Educației, http://bucpress.eu/politica/romanii-din-ucraina-au-spus-6110.

 SUMMARY

The controversial declarations of the Kiev authorities give us food for thought. Inevitably, questions appear. Who says the truth and when? Finally, what is the real position of the Ministry of Education and Science and what does the hypocritical remarks of the Minister stand for, as well as her sustainers’ from the different positions and the Supreme Council of Kiev’s?

The Decree no. 95 of the Ministry of Education and Science from the 8th of August 2016 announces the implementation of the bilingual teaching experiment, at so-called bilingual schools, as well as preschool educational and primary school institutions.  It is evident that, this experiment is to destroy the schools teaching in minority languages and generations of graduates are to be sacrificed in the name of some ”patriots”, ambitious and aggressive, fancying to obtain a nation with a single identity.

When are we to have an exhaustive information about the Decree nr 95 from the 8th of August 2016, imposing an experiment, called „Establishment of bilingual institutions for children and students: European ideas with the European context” on some of the schools of the national minorities in Ukraine? This experiment is going to cause investigations. These so-called experiments are recommended to be implemented within the preschool educational and primary school institutions, a fact, which contravenes the Education Law of Ukraine from September 5, 2017 and the hypocritical promises of the Minister, Mrs. Lilia Grinevich that, the law is to be applied from the 5th grade. The mechanism has been, however, set into motion since 2016 and can’t be stopped now.

Alexandrina CERNOV s-a născut la 24 noiembrie 1943 în oraşul Hotin. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi (1966). A susţinut teza de doctorat în 1989 la Chişinău. Conf. univ. dr. la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale din Cernăuţi (1971–2002). A publicat studii şi articole în domeniul teoriei traducerii, lingvostilisticii şi poeticii comparate (română, rusă, ucraineană). Este autor de manuale şcolare de limba şi literatura română pentru şcolile româneşti din Ucraina. Este redactor-şef la revista trimestrială de istorie şi cultură „Glasul Bucovinei”. Membru de onoare al Academiei Române (1991), membru fondator şi director executiv al Editurii Alexandru cel Bun din Cernăuţi (1995), membru fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, vicepreşedinte (1989) şi preşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (1990 – 1994). A obţinut premiul Fundaţiei Culturale Române (București), 1994; Medalia jubiliară „Mihai Eminescu” a Ministerului Culturii din România, 2000; Ordinul Serviciul Credincios în grad de ofiţer, pentru contribuția deosebită pentru propagarea literaturii române în lume, 2004; Ordinul Serviciul Credincios în grad de comandor ş.a.

Distribuie:
Vizualizări: 1582

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2018 BucPress - Toate drepturile rezervate