Opinie
01 august 2019

Reprezentanții comunității românești din Ucraina, despre legile care limitează drepturile minorităților (opinie)

Reprezentanții comunității românești din Ucraina, despre legile care limitează drepturile minorităților (opinie)

Politica statului ucrainean de a restricţiona drastic predarea în limba minorităţilor naţionale, prin adoptarea și promulgarea unei noi legi a învățământului a adus în discuție situația drepturilor comunităților etnice din Ucraina.

Într-un material exclusiv,  B1TV informează că reprezentanții minorităților naționale din regiune se tem că predarea în școli a unor limbi precum româna sau maghiara va dispărea odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări, amânată pentru anul 2023.

Printre cele mai controversate aspecte se numără  articolul 7, criticat de toate minorităţile naţionale din Ucraina, de toate statele înrudite cu aceste minorităţi, precum şi de Comisia de la Veneţia, prin care dreptul la învăţământ în limbile minorităţilor naţionale autohtone este drastic limitat. Concret, instruirea în instituţiile preşcolare, şcolare, profesionale sau universitare va fi trecută treptat în limba ucraineană.

Între timp o nouă lege controversată a intrat în vigoare în Ucraina, cea a limbii de stat, percepută de minoritățile naționale ca un proces de ucrainizare forțată. Legea nu se rezumă la obligativitatea folosirii limbii ucrainene în instituțiile publice. Toate manifestaţiile culturale din ţară vor trebui să se desfăşoare exclusiv în limba ucraineană. Mai mult, limba ucraineană va deveni obligatorie pentru toate publicaţiile periodice ale minorităţilor, ca şi pentru presa audiovizuală a minorităţilor sau pentru minorităţi.

Dacă Ungaria s-a remarcat imediat prin acţiuni decise de protejare a minorităţilor şi de condamnare a oricăror schimbări legislative, Bucureştiul a prezentat doar reacţii timide şi fără substanţa precum comunicate de îngrijorare a Ministerului de Externe sau decizia preşedintelui Iohannis de anulare a vizitei oficiale la Kiev, în octombrie 2017.

Ce spun reprezentanții comunităților românești din Ucraina despre legile controversate? Reprezentanți ai comunităților românești din Ucraina au transmis un mesaj dur autorităților de la București: nevoia unei implicări pentru ca românii din comunitățile istorice să nu fie pe cale de dispariție.

Victor Crețu, reprezentant al al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina” a explicat de ce Legea educației și cea a limbii de stat încalcă drepturile minorităților naționale. În viziunea sa aplicarea legislației restrictive din Ucraina va avea ca rezultat desființarea școlilor românești și reducerea drastică a populației vorbitoare de limbă română.

 “Dacă citim atent legea sau dacă o facem chiar printre rânduri, vedem că se pregătește o politică strategică de lungă durată, de trecere a școlilor cu predare în limba română la școli cu predare în limba ucraineană. Acum se pregătesc intensiv cadrele didactice, care trec cursuri de predare în limba ucraineană a obiectelor (chiar și cursuri online). Înalți emisari de la Kiev în frunte cu ministrul Grinevici, colindă orașele și satele noastre organizând întâlniri cu învățătorii și cu părinții, încercând să-i convingă, că ei ne vor "binele". Din experiența luată chiar din viața noastră, știm prea bine că un copil care va termina școala în limba ucraineană n-o să mai vorbească românește. Am sute de exemple la Herța cu români, absolvenți ai școlii ucrainene. Eu vorbec cu ei pe românește și ei îmi răspud pe ucrainește, motivând că așa le este mai ușor să se exprime. Acum închipuiți-vă cum vor vorbi copiii lor. Așa am piedut cu timpul mii și mii de români. Trebuie să menționăm și faptul, că la școala ucraineană li se insuflă un puternic curent de naționalism ucrainean.

Conducerea României trebue să știe un lucru - totul se face pentru ucrainizare. Va trece timpul și n-o să mai aibă cine să ceară respectarea drepturilor minorităților. Din 114 școli , dacă au mai rămas cam 60. Se lucrează puternic cu directorii, învățătorii de istorie și cu alte cadre pe linie separată. În afară de lege se mai dau instrucțiuni directe pentru școli, de care nici nu știm. Grădinița pentru copiii noștri este stopată de an pe an de mult timp. Noi nu mai putem lupta. Adică luptăm, dar ne lovim de un zid dur. Directorii , care nu sunt loiali, sunt concediați. Trebuie acționat numai la nivel înalt de decizie. La nivel de Președinte și Guvern. Altfel suntem pierduți”, a declarant Victor Crețu.

Acesta a mai precizat că autoritățile de la Kiev pregătesc o nouă reformă administrativă care va diminua și mai mult drepturile politice ale românilor din Ucraina.

De la bun început vreau să spun, că noi românii din Ucraina suntem conștienți, că trebue să cunoaștem limba de stat. Noi o învățăm și o știm. Mult rău ne aduce divizarea în moldoveni și români, în timp ce în Republica Moldova se învață limba română. Circumscripțiile electorale sunt în așa fel amestecate, încât un deputat român e greu să câștige alegerile. De acum se prevede încă o reformă a administrației – care îi transformă pe români în minoritari. Socot că statul ucrainean trebue să ne asigure prin lege un loc sau mai multe în Parlament, așa cum ucrainenii au un reprezentant în Parlamentul român. Dacă o să fim recunoscuți ca popor băștinaș, multe din probleme vor dispărea în legătură cu limba și cu alte drepturi. Există o lege draconică, unde scrie negru pe alb, că poporul băștinaș este acela, care traiește pe teritoriul ucrainean și nu are hotare cu Patria istorică. După cum explică ei - să nu fie riscul ca limba respectivă să dispară. Nu e normal să se definească așa un popor băștinaș. Trebue apărată definiția noastră de popor băștinaș în instanțe internaționale, cine s-o facă ? Guvernul român, ne adresăm către voi - ajutați-ne!”, a declarant Victor Crețu.

La rândul său, Vitalie Zâgrea, președinte al Ligii Tineretului Român „Junimea”, a declarat că învățământul în limba maternă a românilor din Ucraina este amenințat de noile legi adoptate la Kiev. Acesta a subliniat că autoritățile din România trebuie să se implice mai mult în apărarea drepturilor etnicilor români din Ucraina.

 “Noua lege a educatiei din Ucraina limiteaza drepturile cetățenilor ucraineni de etnie română  de a învăța în limba lor maternă. Or, acest drept ne este garantat de Constitutie. Nici în perioada Uniunii Sovetice, regimul de atunci nu a îndrăznit să adopte astfel de legi, care duc la dispariția învățământului in limba maternă în localitățile și regiunile locuite compact de reprezentanții altor etnii. În cazul nostru, în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Dacă in noua lege a educatiei se spune ca vor fi introduse in scolile cu predarea in limba română/și în alte limbi/ din Ucraina treptat, incepand cu clasa a 5 tot  mai multe discipline, care vor fi predate in limba de stat. Ceea ce va duce la disparitia scolilor cu predarea in limba romana. Sunt tată a doi copii si mi-aș dori din tot sufletul ca fetițele mele să aibă posibilitatea sa studieze în limba maternă, așa precum m-am bucurat de acest drept si eu, si părinții mei. România ar trebui să se implice si mai mult în apărarea drepturilor etnicilor români din Ucraina.  Fiind un stat european, vocea României este totuși o forță. Iar Ucraina, dacă își dorește cu adevărat să urmeze calea României să țină cont de obiecțiile pe care statul român ar trebui să le pună în fața Ucrainei”, a precizat Vitalie Zâgrea.

Despre acest subiect, deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a subliniat la rândul său că poziția Bucureștiului față de legile adoptate în Ucraina nu este suficient de fermă și că România ar trebuie să condiționeze parcursul euro-atlantic al Ucrainei de respectarea drepturilor minorității românești.

Ambele legi urmăresc în primul rând să diminueze tot ceea ce înseamnă spațiul rusofon în Ucraina. Dar odată cu acest obiectiv, din păcate au de suferit și alte minorități, inclusiv minoritatea națională autohtonă românească. Din păcate reacția autorităților de la București nu a fost una fermă, mai ales că suntem în măsură să facem acest lucru în condițiile în care România este un stat exemplu din Uniunea Europeană și din întreaga Europă, când vine vorba de respectarea drepturilor minorităților naționale cărora le avem garantată reprezentare parlamentară prin constituție și cărora le asigurăm fonduri pentru a-și desfășura activitatea. Tocmai de aceea când am avut o deplasare în Ucraina, unde am mers cu delegație parlamentară am insistat să fie prezent și deputatul minorității ucrainene. Doar că din păcate vocea Bucureștiului nu este suficient de fermă. Eu am declarat la un moment dat că România trebuie să condiționeze orice sprijin pentru integrarea euro-atlantică a Ucrainei de respectarea drepturilor minorității românești, inclusiv dreptul la învățământ în limba materna”, a declarat deputatul Constantin Codreanu, potrivit B1TV.

Foto: Ministrul ucrainean al Educației, Lilia Grinevici la Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun” cu limba română de predare din or.Cernăuți 

Distribuie:
Vizualizări: 951

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate