Știri Politică
10 ianuarie 2019

Românii din Ucraina solicită Bucureștiului să le fie abordate problemele la nivelul european în timpul Președinției în Consiliul UE

Românii din Ucraina solicită Bucureștiului să le fie abordate problemele la nivelul european în timpul Președinției în Consiliul UE

Românii din Ucraina, prin Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina”, au felicitat România cu prilejul preluării președinției Consiliului UE, solicitând Bucureștiului să abordeze la nivelul european problemele cu care se confruntă etnicii români din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

Potrivit memoriului, scopul strategic al eforturilor diplomatice, politice și culturale trebuie să fie recunoașterea românilor din Ucraina ca popor autohton. „În conjunctura actuală doar acest statut juridic ar permite asigurarea drepturilor etno-culturale și lingvistice ale românilor la nivelul drepturilor cetățenilor de etnie ucraineană”, se spune în memoriul remis Agenției BucPress din Cernăuți. De asemenea, este amintită necesitatea aplicării față de romanii din Ucraina atât a principiului reciprocității – garantând aceleași drepturi, libertăți și fonduri de care se bucură ucrainenii din România, cât și a principiului constituțional al inviolabilității drepturilor deja dobândite.

Agenția BucPress publică integral Memoriul amintit:

Președintele României Klaus Iohannis 

Prim-Ministrul României Viorica Dăncilă 

Președintele Senatului României I. Călin Popescu-Tăriceanu

Președintele Camerei Deputaților Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni Natalia-Elena Intotero

Ministrul Afacerilor Externe al României Teodor Meleșcanu

Ministrul Educației Naționale Ecaterina Andronescu

Ambasadorul României în Ucraina Cristian Leon Țurcanu

Consulul General al României la Cernăuți Irina-Loredana Stănculescu

Consulul General al României la Odesa Emil Rapcea

Consulul României la Solotvino Gabriel Nicola

Membrii Senatului Uniunii Interregionale

“Comunitatea Românescă din Ucraina” 

 

Excelențele Voastre,

În numele Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, Vă transmitem cele mai sincere felicitări cu ocazia preluării de către România pentru prima dată a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Vă dorim îndeplinirea tuturor sarcinilor pe care Destinul și Bunul Dumnezeu le-a adus în fața Dumneavoastră!

În speranță că pe parcursul acestei prestigioase și importante misiuni istorice pentru întreg Neamul Românesc problemele Românilor din Ucraina vor fi din nou abordate, dar și soluționate la nivelul respectiv, prin Memoriul anexat readucem la cunoștința Domniilor Voastre cerințele vitale ale Comunității Românești din Ucraina, care în condițiile actuale sunt foarte necesare pentru menținerea identității noastre etno-culturale și supraviețuirea noastră ca Neam și care în permanență sunt abordate de către reprezentanții noștri.  

 

Cu aleasă considerație,  

Aurica Bojescu, secretar responsabil  

 

MEMORIU

privind Doleanțele Vitale ale Comunității Românești din Ucraina

în condițiile actuale

(punctaj de ordin general)

 Ținând cont de realitatea schimbărilor recente de pe continentul european, deținerea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, dinamica situației geopolitice mondiale și conjunctura politică actuală din Ucraina;

-  Aspirând la scopul strategic de a contribui nemijlocit la realizarea în Ucraina a celor mai înalte standarde europene și internaționale privind garantarea, respectarea și asigurarea drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților lingvistice, naționale sau etnice și transpunerea lor în practică;

-  Conștientizând faptul, că în condițiile politice actuale un drept nerevendicat nu se mai consideră o încălcare a drepturilor;

-  Constatând înregistrarea atât la nivel legislativ central, cât și la nivel local a unei dinamici foarte îngrijorătoare de îngustare a formelor și volumului drepturilor noastre etno-culturale firești, deja dobândite pe cale politică în perioadele anterioare cu participarea reprezentanților noștri legitimi și oglindite în obligațiunile internaționale, prevederile Constituției și legislația Ucrainei;

- Luând ca bază Constituția Ucrainei, Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina, Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România, principiile general-acceptate ale dreptului european și internațional, Declarația Universală a drepturilor omului, Declaraţia Adunării generale a ONU asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (Rezoluţia 47/135), Convenția Europeană a protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Recomandarea 1201 (1993) a adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la protocolul adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, referitoare la drepturile minorităţilor naţionale, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare și alte documente în domeniul apărării drepturilor omului și minorităților naționale, precum și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice;

- Sistematizând cerințele esențiale ale Comunității Românești din Ucraina, reflectate de nenumărate ori în diferite hotărâri, adresări și memorii, adoptate și reconfirmate în cadrul multiplelor congrese, conferințe și întruniri ale ONG-urilor românești din Ucraina,  abordate permanent în cadrul numeroaselor mese rotunde și întruniri de diferite nivele – regional, național și internațional;

- Realizând decizia Secretariatului executiv al Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”, Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale de pe lângă Uniunea Societăților Românești ”Pentru Integrare Europeană”  propune atenției Dumneavoastră cele mai importante Doleanțe ale Comunității Românești din Ucraina în condițiile actuale.

 Situația românilor din Ucraina – punctaj actual și de perspectivă:

 1. Românilor din Ucraina – statut juridic de Populație Autohtonă.

Scopul strategic - recunoașterea românilor din Ucraina ca popor autohton.

În conjunctura actuală doar acest statut juridic ar permite asigurarea drepturilor etno-culturale și lingvistice ale românilor la nivelul drepturilor cetățenilor de etnie ucraineană.

Scopul tactic - recunoașterea (la prima etapă) pentru românii din Ucraina în locurile conviețuirii tradiționale a statutului de ”minoritate națională băștinașă”. Art.11 al Constituției Ucrainei  presupune existența în Ucraina și a altor popoare și minorități naționale băștinașe, cuvântul ”băștinașe” fiind comun, referindu-se atât la noțiunea de ”popoare”, cât la cea de ”minorități naționale”, asigurându-le tuturor dezvoltarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Acest statut, în condițiile îngustării volumului drepturilor existente, ar garanta dreptul la instruire în limba maternă la nivelul claselor cu predarea obiectelor în limba română, cel puțin,  la nivelul asigurat la momentul ”revoluției din 2013” și existent până la adoptarea noii legi ”Cu privire la învățământ” (2017).

Pentru documentare suplimentară a se vedea: Ion Popescu, Drepturile constituționale – drepturile și libertățile noastre naționale oglindite în legea fundamentală a Ucrainei, în ”Materialele celui de al II-lea Congres al Intelectualității Românești din Regiunea Cernăuți, 28 mai 2000 (Raportul de bază), Cernăuți, 2001, p. 27-32.

Notă: Deja s-a obţinut înregistrarea unui document oficial, în care se recunoaşte autohtonia românilor din Ucraina - în Statutul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” înregistrat la 25 martie 2005 este prevăzut că „în Comunitate pot intra persoane aparţinând populaţiei româneşti şi românofone din Ucraina, inclusiv persoane care se consideră români sau moldoveni şi persoane de altă naţionalitate, care recunosc limba română ca limbă maternă, şi toate celelalte persoane care recunosc statutul şi care, bazându-se pe tradiţiile multiseculare ale populaţiei româneşti autohtone din Ucraina, contribuie la protecţia drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina”.

2. Aplicarea față de romanii din Ucraina atât a principiului reciprocității – garantând aceleași drepturi, libertăți și fonduri de care se bucură ucrainenii din România, cât și a principiului constituțional al inviolabilității drepturilor deja dobândite (garantat prin art. 22, p.3 al Constituței Ucrainei).

3. Susținerea Ucrainei  în procesul de integrare europeană prin încurajarea semnării, ratificării și implimentării Convențiilor, Cartelor, protocoalelor, acordurilor bi- și multilaterale în domeniul drepturilor omului, popoarelor și minorităților tradiționale băștinașe, colaborării transfrontaliere, liberii circulații a oamenilor, informațiilor, serviciilor, mărfurilor și capitalelor.

Efectuarea obiectivă și efectivă a monitorizării îndeplinrii obligațiunilor internaționale ale Ucrainei pentru a crea condițiile necesare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

În Comisia Mixtă româno-ucraineană  privind  respectarea și asigurarea drepturilor minorității ucrainene în România și minorității românești în Ucraina să fie acceptate și incluse persoanele desemnate de însăși Comunitatea românească din Ucraina (problema își menține actualitatea deoarece în partea ucraineană a comisiei respective la ultimele întruniri din 2017 și 2018 din partea românilor din Ucraina au fost incluse persoane, care nu au fost discutate în cadrul comunității și care nici înainte de întruniri, nici după nu au raportat ce probleme au fost abordate din partea comunității românești din Ucraina, în același timp, candidaturile înaintate oficial  în această comisie cu mandatul celui de al II-lea Congres al Uniunii Interregionale ”Comunitatea Romanească din Ucraina” (2010) au fost ignorate, deși persoanele propuse aveau pregătirea necesară și experiența de activitate în cadrul acestei comisii).

Desemnarea reprezentanților din cadrul deputaților români din Parlamentul European, Senatul și Camera Deputaților din România care să răspundă direct de monitorizarea situației, de semnalizarea problemelor și susținerea la nivel legislativ a inițiativelor românilor care locuiesc compact în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa (câte unul de la fiecare instituție pentru fiecare zonă);

Crearea de fonduri speciale (pentru deplasări - transport, cazare, diurnă etc.) destinate participării reprezentanților comunității românești din Ucraina la forumurile UE, CE, OSCE, ONU, în cadrul cărora se abordează și problemele privind respectarea drepturilor  românilor și populației românofone din Ucraina;

4. Recunoașterea necondiționată a statutului oficial de limbă regională a Limbii Române în toate zonele, localitățile și unitățile administrativ-teritoriale din Ucraina în limita cărora populația românofonă depășește cota de 10%, asigurând funcționarea ei în sfera administrativă, social-economică, culturală, educațională și a învățământului de toate gradele. Asigurarea studierii limbii materne ca obiect obligatoriu in toate instituțiile preșcolare și școlile cu predare în limba de stat de toate nivelurile din localitățile în care populația românofonă depășește 10% din populație.

Folosirea a oricărui prilej pentru a sesiza organele centrale din Ucraina (Președinte, Parlament, Guvern)  de a interveni la Curtea Constituțională a Ucrainei pentru urgentarea examinării art.7 a ”legii învățământului”, legislației privind funcționarea limbilor și drepturile minorităților naționale din Ucraina referitor la concordanța lor cu prevederile Constituției, precum și corespunderea acestora angajamentelor internaționale ale Ucrainei.

5. Menținerea și lărgirea rețelei de instituții școlare și preșcolare cu instruire în limba maternă în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, unde populația românofonă locuiește compact și tradițional, asigurând, în paralel, și studierea  aprofundată în școlile cu predare în limba română a limbii ucrainene de stat pentru a facilita integrarea efectivă în societatatea ucraineană, păstrând și conștiința etno-națională de apartenență la Neamul Românesc.

Atenționarea reprezentanților puterii de stat și mai ales a administrațiilor regionale și locale din Ucraina privind nepermiterea presiunilor asupra părinților, profesorilor și elevilor de a accepta micșorarea orelor și cotelor de predare a materiilor în limba română sau de a abandona instruirea în limba maternă  (lucru interzis direct prin articolele 22 și 24 ale Constituței Ucrainei).

Unificarea programelor la limba maternă în școlile din regiunea Odesa cu cele din școlile din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, folosind doar termenul științific de „limbă română”.

Acordarea de burse pentru toți elevii, care studiază în limba română, și profesorii, care predau în limba română, continuând proiectul desfășurat în 2018 în Ucraina cu suportul Ministerului românilor de pretutindeni al României, lărgindu-l și aplicându-l față de toți copii, elevii și studenții care sunt educați și școlarizați în limba maternă (după modelul aplicat de Ungaria în regiunea Transcarpatică din Ucraina, de care beneficiază toți preșcolarii, elevii, studenții și profesorii care sunt educați, studiază sau predau în limba maghiară în grădinițe, școli, școli profesionale sau instituții superioare de învățământ).

Încurajarea schimburilor de elevi, studenți și profesori între instutuțiile de învățământ cu predare în limba română din Ucraina și cele mai prestigioase instituții similare din România pentru a motiva ridicarea nivelului de instruire în limba maternă. Amplificarea programului ARC prin organizarea excursiilor în locurile istorice și mănăstirile din România.

Deschiderea unei Universității la Cernăuți cu linii de predare în limba română la toate specialitățile pentru pregătirea cadrelor didactice pentru școlile cu predare în limba maternă. În susținerea deschiderii acestei universități în 1997 Alianța Creștin-Democrată a Românilor din Ucraina a adunat peste 100.000 de semnături. Despre decizia inaugurării acestei Universități la Cernăuți au declarat și Președinții Ucrainei și României imediat după semnarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România.

Sprijin pentru ONG-urile care se preocupă în mod efectiv de sistemul educațional. Crearea de fonduri pentru finanțarea proiectelor de încurajare, inclusiv pentru închirierea spațiului, salarii angajați, dotare, mijloace de transport pentru deplasări în localități etc.

6. Recunoașterea statului juridic de populație represată și deportată. Retrocedarea patrimoniului naționalizat în perioada sovietică.

Deși în fiecare sat, mai ales în nordul Bucovinei și Ținutul Herței, sunt ridicate monumente cu indicarea numelor celor care au fost masacrați sau nu s-au întors din deportări, și în ciuda faptului că comemorarea jertfelor căzute la Lunca și Fântâna Albă se omagiază și cu participarea oficialităților– populația românească nu se bucură de statul juridic de populație represată și deportată.

Recunoașterea acestui statut juridic - ar permite nu numai reabiliatarea victimelor nevinovate, dar și abordarea și soluționarea poblemei retrocedării patrimoniului național care a aparținut comunității romanești și a fost naționalizat după cel de al doilea razboi mondial de către puterea sovietică, în mod special în orașul Cernăuți - a Palatului Național (piața Centrală, nr.9),  Palatul Cultural („Casa Ofițerilor”), internatul (de pe „str.Tobilevici, 24”), Reședinței Mitropoliei Bucovinei, Stadionului „Dragoș Vodă”, etc., iar în incinta lor de deschis facultăți de pregătire a cadrelor didactice pentru școlile cu limba română de predare, Centrul Cultural Român, Colegiul pedagogic, cămin studențesc, Bibliotecă națională, Teatru, Filarmonie, Muzeu, expoziții, sedii pentru ONG-urile și mass-media românești etc.

Pentru documentare suplimentară a se vedea: Anița Nandriș-Cudlea, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București: Editura Humanitas, 1991; Vasile Ilica, Martiri și mărturii din Nordul Bucovinei, Oradea: Editura Imprimeria de Vest, 2003; Vezi și ciclul de almanahuri anuale ”Țara Fagilor”, red. Dumitru Covalciuc, Cernăuți, 1991-2016; Vezi Memoriul Societății pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu” (30 martie 1990) și Programul de dezvoltare națională, adoptat la Primul Congres al românilor moldoveni din regiunea Cernăuți (7 iunie 1992) etc.

7. Reprezentanța  garantată a românilor în Rada Supremă (parlamentul) a Ucrainei (după exemplul, României, Croației etc.), în consiliile regionale și raionale, în organele puterii executive centrale și locale prin cote care ar corespunde ponderii populației românești în unitățile administrativ-teritoriale respective.

Trimiterea observatorilor  internaționali la supravegherea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale în zonele locuite de populația românofonă pentru a ajuta Ucraina în organizarea și desfășurarea lor la nivelul cerințelor democratice europene.

Refacerea în regiunea Cernăuți a circumscripției uninominale cu populație majoritară românească care a existat la alegerile parlamentare din 1998 și 2002 în sistemul electoral mixt, în cadrul căreia erau incluse raioanele Noua Sulița, Herța și Hliboca cu populație majoritară românofonă, precum și  toate localitățile cu populație românească din raionul Storojineț.

În anul 2012, revenind la sistemul electoral mixt, componența acestei circumscripții a fost schimbată artificial, eliminând din componența ei a satelor românești din raionul Storojineț și încadrând în componența ei a câtorva sate ucrainofone din același raion, precum și o parte ucrainofonă a orașului Cernăuți, despărțind în acest fel artificial arealul românofon de pe Valea Siretului în două circumscripții diferite. De remarcat, că în conformitate cu legea electorală din 1997 locurile locuite compact de minoritățile naționale nu trebuiau să depășească limitele unei circumscripții electorale, iar Constituția Ucrainei prin art.22 prevede că la adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile în vigoare nu se permite restrângerea volumului și libertăților existente.

Limitarea posibilităților minorităților de a participa în rezolvarea treburilor publice din cauza modificării legislației e semnalată și în al.10, p. B, partea 1 a Rezoluției Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei ”Cu privire la punerea în aplicare în Ucraina a Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale” (Rezoluția CM / ResCMN (2011)8). Necesitatea de a rezolva această problemă a fost abordată și în Rezoluția №1862 AP a Consiliului Europei „Funcționarea instituțiilor democratice în Ucraina“ (26.01.2012), în alin. 15.3, al căreia se specifică, că“... pentru a spori pluralismul și încurajarea participării minorităților la viața publică, Adunarea recomandă Comisiei electorale Centrale, ...când stabilește limitele circumscripțiilor pentru alegerile parlamentare ..., să includă în una și aceleași circumscripție grupurile minorităților naționale , care formează o viețiure compactă în anumite zone”.

Cu toate acestea, adresările comunității din 2012, 2014 și 2018 de a reface această circumscripție au fost ignorate atât de Comisia electorală centrală, cât și de instituția președințială.

Organizarea administrativă într-un singur raion, care ar  include toate localitățile românești din dreapta Tisei în regiunea Transcarptică (lucru posibil, deoarece raionul Teceu este cel mai mare raion după numărul de populație, iar raionul Rahău este cel mai mare raion după suprafață din Ucraina, fiecare din ele având în componența lor peste 100.000 de locuitori, acest lucru poate fi realizat și în urma realizării reformei administrativ-teritoriale, permițând românilor din zonă să se administreze mai efectiv atât din punct de vedere social-economic, cât și etno-cultural);

8. Crearea de fonduri pentru lămurirea  populației românești și pregătirea de Recensământul din 2020 cu scopul nepermiterii schimbării artificiale a componenței etnice a populației din zonele locuite tradițional de români și populația românofonă din Ucraina.

Susținerea și crearea a noi mass-media, televiziune, radio, internet, reviste, buletine în limba română (deja de mai mulți ani nu se  finanțează de către stat ziarul ”Zorile Bucovinei”, din 2019 nu va fi finanțat săptămânalul ”Concordia”, creat inițial ca supliment de limbă română al organulului de presă parlamentar ”Golos Ukrainy”, sunt supuse procesului de ”deetatizare” ”Gazeta de Herța” și dublajele în limba română a ziarelor raionale, a fost reorganizată redacția de limbă română a postului de radio Ucraina Internațional prin diminuare ș.m.a).

Încurajarea consulatelor României atât privind participarea la diferite manifestări, festivități, expoziții, spectacole, dar și la organizarea cursurilor de studiere a limbii române în localitățile cu populație românească asimilată sau pe cale de asimilare.

Susținerea bisericilor canonice tradiționale, care oficializează în limba română (nepermiterea implicării organelor de stat în deciziile  privind apartenența administrativă a comunităților religioase românofone pe parcursul reformării confesionale a ”bisericii ortodoxe din Ucraina”).

Pentru documentare suplimentară a se vedea:  Ion Popescu, Constantin Ungureanu, Românii din Ucraina – între trecut și viitor. – Ed.3-a, rev. – Oradea : Primus, 2010, - 572 pagini cu hărți color.

9. Intensificarea colaborării transfrontaliere în baza acordurilor bilaterale, Convenției de la Madrid (în special, a Protocolului nr.3) pentru a stabili legături directe de înfrățire și ajutorare din partea județelor, municipiilor și primăriilor prospere din România cu localitățile din Ucraina, unde funcționează limba română pentru încurajarea proiectelor culturale, lingvistice, educaționale, păstrarea tradițiilor și obiceiurilor.

Încurajarea investițiilor din România în localitățile cu populație românească,  în satele mixte și suburbia or.Cernăuți pentru a stopa procesul de migrare a românilor autohtoni din Ucraina spre alte state.

Organizarea cursurilor petru a pregăti grupuri, care să elaboreze proiecte eligibile atât pentru programele din România, cât și din fondurile europene. Susținerea proiectelor de infrastructură (școli și grădinițe private, drumuri, rețele internet, televiziune) pentru a ridica nivelul de informare, pregatire și bunăstare a populației. Încurajarea folosirii limbii române în sectorul privat.

Urgentarea deschiderii punctelor de frontieră spre Uniunea Europeană de la Crasna și Probotești (Diachivți) în regiunea Cernăuți (decizia a fost luată încă înainte de ”revoluția din 2013”) și construirea podului peste Dunăre în regiunea Odesa în zona Cartal (Orlovca)-Isaccea (oportunitatea a fost declarată recent și de către Președintele Ucrainei) pentru a facilita ”micul trafic” de frontieră și  colaborarea transfrontalieră în zonele locuite compact de populația românofonă din regiunile respective.

Pentru documentare suplimentară a se vedea: Raportul Dr. I. Popescu. Colaborarea Transfrontalieră, prezentat în AP a Consiliului Europei (2008).

10. Acest punctaj de ordin general poate fi completat cu măsuri concrete în conformitate cu  activitatea statutară autonomă a fiecărui ONG românesc –membru colectiv al Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”.

Agenția BucPress - www.bucpress.eu 

Distribuie:
Vizualizări: 2275

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate