Știri Social
05 noiembrie 2019

Căderea Zidului, după 30 de ani: ne amintim de 1989 cu gândul la 1939

Căderea Zidului, după 30 de ani: ne amintim de 1989 cu gândul la 1939

Astăzi ne vom îndrepta privirile spre Germania, care a dat, începând de ieri, startul evenimentelor legate de împlinirea a treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Momentul de vârf este prevăzut, evident, pentru data de 9 noiembrie, sâmbătă, când cancelara Angela Merkel va merge pe vechiul traseu al zidului din Berlin, alături de lideri din Europa Centrală, pentru a sublinia „contribuția statelor central-europene la revoluția pașnică” din 1989, după cum aflăm dintr-o depeșă France Presse.

Totuși, după cum remarcă presa europeană, programul pregătit de germani este unul minimal, departe, poate, de strălucirea așteptată. Și asta pentru că aniversarea vine într-un moment dificil, marcat de pericolul de întoarcere la războiul rece și ascensiunea naționalismului. Cu alte cuvinte, vorbim despre 1989 tot mai mult tremurând la gândul lui 1939.

Pare un făcut, dar ultimele aniversări rotunde ale prăbușirii Zidului, ca simbol al sfârșitului razboiului rece și al regăsirii europenilor, au venit în momente dificile.

In 2009, aniversarea a 20 de ani a fost marcată de spectrul crizei globale, ce izbucnise cu un an înainte peste Ocean și mușca deja din economiile și finanțele europene.

State precum Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia intrau în programe dure de austeritate și asistență financiară, pentru a-și putea gestiona serviciul datoriei suverane și multe Casandre prevesteau prăbușirea iminentă a întregii zone euro. Și odată cu aceasta, a proiectului European însuși. Nemulțumirile izbucneau peste tot.

La zece ani de atunci, moneda euro nu s-a prăbușit, ba chiar s-a consolidat și zonei i s-au alăturat noi state, precum cele baltice. Statele cu probleme au ieșit cu bine din programele de asistență și și-au reluat creșterea, terminând cu Grecia. Doar Italia rămâne o problemă pentru eurozonă și întreaga economie europeană. Totuși, de atunci, din 2009, Uniunea Europeana a cunoscut ani la rând de creștere economică și reducere a șomajului.

Însă noi provocări au apărut la orizont și noi linii de fractură au apărut în Uniunea Europeană. Democrațiile occidentale acuză țările eliberate acum treizeci de ani din ghearele comunismului că pun sub semnul întrebării statul de drept și cad pradă tențatiilor naționaliste și autoritariste.

Criza refugiaților a accentuat disensiunile și venirea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite a adus neîncrederea de o parte și de alta a Atlanticului.

În sfârșit, la 30 de ani de la prăbușirea comunismului, alte modele politice și sociale au ajuns să provoace democrația liberală. Este vorba despre sistemele de capitalism controlat de stat, cu o așa-numită democrație dirijată în Rusia și cu dictatura partidului unic în China. Acestea contrazic teoria vehiculată la începutul anilor 1990, potrivit cărora eliberarea de comunism duce, în mod inevitabil, la o democrație de tip liberal și că, într-un anumit timp, Rusia și China se vor alătura și ele Occidentului. Azi, în raport cu aceste două puteri, atmosfera este mai degraba de război rece.

Pentru toate aceste motive, este important ce mesaj va fi lansat de la Berlin, locul unde acum 30 de ani, oamenii au dăramât ziduri pentru a-și dobândi libertatea. Prăbușirea Zidului Berlinului, care a marcat, în mod simbolic, sfârșitul Secolului XX, un secol al războaielor și totalitarismului, rămâne punctul de cotitură pentru toți cei care i-au fost contemporani.

 Ovidiu NAHOI, rubrica „Eurocronica”, RFI România

 

Ultimile știri Social
Distribuie:
Vizualizări: 180

radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate