Sâmbătă, 31 mai 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut loc comemorarea unui an de la trecerea la Domnul a doamnei Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Evenimentul a început cu slujba parastasului, în biserica voievodală a Mănăstirii Putna, la care au fost pomeniți și Zoe Dumitrescu-Bușulenga – monahia Benedicta, pictorul Paul Gherasim – de la a cărui naștere se împlinesc o sută de ani, sculptorii Silvia Radu și Vasile Gorduz, potrivit unui comunicat al Mănăstirii Putna.
În sala de conferințe a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” a fost evocată doamna Academician Alexandrina Cernov. În cadrul mesei rotunde au fost lansate mai multe volume: „Bucovina neînfrântă: studii, dialoguri și reflecții de Alexandrina Cernov”, vol. V al colecției Destin bucovinean, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2025 (volum îngrijit de Marin Gherman), „Alexandrina Cernov. Conștiință românească la Cernăuți”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2025, „Glasul Bucovinei”, nr. 119-120, an XXXI, 1-2 / 2024, „Caietele de la Putna”, nr. 18, an XVII / 2025 (prezentat de Oana-Georgiana Enăchescu).
BucPress publică în continuarea corespondența jurnalistei Maria Toacă:
De la continuatori, adunați de Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, s-a conturat această poveste, după care dr. Marin Gherman, unul din cei mai harnici și fideli ucenici ai comemoratei, ar putea edita un nou, îmbogățit volum al elegantului Album „Alexandrina Cernov. Conștiință românească la Cernăuți”. După slujba de pomenire a ctitorilor Mănăstirii și personalităților care au lăsat urme de neuitat în istoria Bucovinei – academicienii Zoe Dumitrescu Bușulenga-Maica Benedicta și Alexandrina Cernov, ambele nume de referință în cultura națională, pictorul creștin Paul Gherasim, sculptorul Silvia Radu, invitații la manifestare s-au adunat la Centrul „Mitropolitul Iacob Putneanul”, unde au fost lansate cărțile „Bucovina neînfrântă: studii , dialoguri și reflecții de Alexandrina Cernov, vol. V, colecția „Destin bucovinean”, și Albumul amintit mai sus, precum și „Caietele de la Putna”, 19-22 august 2024 – o culegere nemaipomenit de amplă, cuprinzătoare a mai mult de 500 pagini cu materialele de la Colocviul „Cultura în era virtuală”, anul 2024. N-a fost trecută cu vederea nici revista „Glasul Bucovinei”, proiectul de suflet al neuitatei Alexandrina Cernov. În preajma unui an de la înălțarea la Domnul, cea care a fost vocea temerară a românilor din nordul Bucovinei s-a învrednicit de aceste două cărți, coordonate de Marin Gherman și Dorin Popescu, ajutați de editorii Irina Gherman și Dorina Popescu, susținuți de obștea monahală a Mănăstirii Putna, ambele volume văzând lumina tiparului la Editua Nicodim Caligraful, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Timp de câteva ore s-au revărsat tulburătoare evocări, majoritatea celor prezenți având aduceri aminte și în paginile Albumului.
Cine îi va duce mai departe moștenirea? Ne este mai mare nădejdea în cei care au fost sau cei care o să vină? Ce ar trebui să facem ca să fim, asemenea Alexandrinei Cernov, la fel de bine și smerit așezați în matca curată a neamului? Acestea sunt doar câteva întrebări care au provocat evocările, dublate de discuții în jurul cărților de curând apărute. Toate au fost sincere, izvorâte din inimi curate, căci nici nu ne imaginăm că s-ar putea vorbi altfel în proximitatea divinului, pe gura de rai unde Sfântul Ștefan cel Mare doarme, iar Eminescu îi veghează somnul, ocrotind și visele noastre. Or, dacă e să-l parafrazez pe istoricul Alexandru Xenopol, care la vârsta de numai 24 de ani s-a învrednicit să rostească discursul la Marea Serbare de la Putna, 15 august 1871, perioada viselor de la începutul activității Alexandrinei Cernov pe tărâm național nu s-a sfârșit pentru noi. Atât doar că această curajoasă doamnă a Bucovinei nu plutea în reverii, ci își realiza visele în fapte concrete, dovadă fiind colecția Destin bucovinean, Caietele literare, Saloanele de carte, revista și biblioteca „Glasul Bucovinei”, editura „Alexandru cel Bun” și altele de folos național, de care a beneficiat comunitatea și au o expresie vie în pledoariile adunate în volumul „Bucovina neînfrântă”.
Moderând dialogul împreună cu Marin Gherman, Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre, Constanța, cu o fascinantă măiestrie oratorică a vorbit despre Alexandrina Cernov, ca despre o Penelopă a Bucovinei, care a țesut durerile și bucuriile unui neam urgisit de istorie. Ființa ei luptătoare ne obligă să-i ducem mai departe moștenirea. Părintele stareț Melchisedec a evocat drumurile parcurse cu Alexandrina Cernov prin locurile emblematice din nordul Bucovinei – Cernauca Hurmuzăcheștilor, Toporăuți, cetatea Hotinului, satul martir Mahala, locurile martirajului românesc de la Fântâna Albă și Putna, toate fiind mărturisite în volumele din colecția „Destin bucovinean”, un rol aparte revenindu-i celui consacrat bisericilor românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică. Despre ce a însemnat doamna cuvântului românesc în viața culturală a Mănăstirii Putna și cum au colaborat la editarea volumelor respective au vorbit părintele Gherasim, părinții arhimandriți Dosoftei Dijmărescu și Hrisostom, care ne-a făcut atenți să nu mai spunem că „istoria românilor este tragică”, ci doar „dramatică”, pentru că o istorie tragică nu naște eroi.
Monahii care au ajutat-o la editarea colecției „Destin bucovinean” și revistei „Glasul Bucovinei”, au povestit că doamna Alexandrina găsea cele mai fericite formule, își susținea opiniile, nu ceda, dar avea multă ascultare, nu se plângea de nimic. Despre cât e de greu în nordul Bucovinei să fii român de caracter, cu principii dârze au vorbit istoricul Marian Olaru din Rădăuți și Mircea Irimescu, primul președinte al reanimatei Societăți pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Cei mai apropiați din primele zile ale instituirii Societății „Mihai Eminescu” la Cernăuți, scriitorul Ștefan Hostiuc și avocatul Eugen Patraș au făcut o întoarcere la anii romantici ai deșteptării naționale. Doamnele din conducerea Fundației „Credință și Creație”, dr. Teodora Stanciu și Oana Enăchescu au remarcat golul rămas după Alexandrina Cernov și cât de mult i se simte lipsa la Colocviile închinate memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga-Monahia Benedicta. Din anii studenției și-a depănat amintirile redactorul-șef al „Monitorului bucovinean”, Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți. Cei care au avut-o de profesoară, dar și toți care au cunoscut-o își exprimă admirația față de rostirea românească, de limba frumos vorbită a Alexandrinei Cernov. „O pomenim în rugăciuni, vorbim la trecut, dar nu-mi vine să cred că doamna noastră, nelipsită la Colocviile de la Putna, nu mai este”, a susținat în cuvinte scriitorul Adrian Alui Gheorghe.
Invocând prezența inconfundabilă a acestei marcante personalități în mijlocul comunității istorice a românilor din Ucraina, Consulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu a accentuat că „mai mult decât în alte regiuni ale spațiului locuit de români, în Bucovina simțim legătura strânsă dintre oameni și locuri”. Marin Gherman și Dorina Popescu își amintesc melancolic cum i-a purtat Alexandrina Cernov prima dată prin România, ca să-și cunoască țara, iar Irina Gherman a destăinuit legături prietenești-materne cu dispăruta doamnă. Deosebit de sentimentale, până la lacrimi au fost mărturisirile Irinei și Dorinei, două tinere care regretă profunt că nu vor mai avea o asemenea Alexandrină. Despre remușcări și lecțiile primite de la luptătoarea și iertătoarea Alexandrina au dezvăluit cu impresionantă sinceritate scriitoarea Mălina Anițoaei, prof. Maria Calancea, părintele teolog Vasile Coman. Din tot ce s-a evocat, țesându-se povestea, se evidențiază amar adevărul că după plecarea unor asemenea oameni ne simțim vinovăția că am făcut și facem prea puțin pentru neam și țară, că nu ne depășim neputința… Totuși, nu suntem pierduți dacă îi avem de modele.
