Doi copii din Cernăuți au fost mușcați de lilieci: cum trebuie procedat într-o astfel de situație

În Cernăuți, părinții a doi copii s-au adresat Spitalului Clinic Pediatric Municipal, după ce copiii au fost mușcați de lilieci. Detaliile au fost oferite pentru ACC de chirurgul pediatru, ortoped-traumatolog și șeful Centrului de Ortopedie, Traumatologie și Reabilitare, Andrii Smaga.

„Un caz s-a produs la începutul săptămânii — s-au adresat medicilor părinții unei fetițe, iar astăzi, 13 august, părinții unui băiat. Copiii, potrivit informațiilor preliminare, au 10, respectiv 8 ani. Într-un caz, liliacul a zburat în locuință, iar în celălalt, copilul a fost mușcat de mână, pe stradă”, a precizat medicul.

Medicii le-au acordat copiilor primul ajutor și i-au îndrumat către un centru antirabic pentru continuarea tratamentului. Starea actuală a copiilor nu este deocamdată cunoscută.

Andrii Smaga a precizat că liliecii pot transmite rabia, motiv pentru care este periculos nu doar mușcătura, ci și simplul contact cu animalul: „Mai întâi trebuie mers la punctul de traumatologie al spitalului pediatric municipal, unde funcționează non-stop un ortoped-traumatolog, care va acorda ajutor copilului și va îndruma spre pașii următori”.

Potrivit medicului, anul trecut nu au fost înregistrate astfel de cazuri. El presupune că creșterea din acest an a contactelor cu liliecii ar putea fi legată de caniculă. Liliecii pot locui pe acoperișurile și în podurile clădirilor vechi, unde, din cauza căldurii, structurile metalice se încălzesc, determinând animalele să iasă din adăposturi.

Care sunt simptomele rabiei la om și când apar?

Perioada de incubație a bolii la om durează, potrivit Ministerului Sănătății, între 7 zile și 3 luni, deși în unele cazuri poate depăși un an. Aceasta depinde de localizarea mușcăturilor, numărul rănilor, adâncimea leziunilor, specia animalului transmițător și încărcătura virală.

Infectarea se poate produce prin mușcătură, zgârietură sau microleziuni ale pielii, precum și prin contactul salivei infectate cu mucoasele sau cu pielea lezată. Primele simptome pot include senzații neplăcute la locul mușcăturii — arsură, mâncărime, furnicături sau roșeață a pielii — precum și dureri de-a lungul nervilor care leagă zona afectată de sistemul nervos central. Simptomele inițiale pot semăna cu cele ale gripei: febră, greață, oboseală și dureri de cap.

Ulterior apar semne neurologice: agresivitate și iritabilitate, confuzie, halucinații, convulsii, mișcări haotice și agitație crescută, sensibilitate extremă la lumină și atingere, salivație excesivă, dificultăți la înghițire și teamă de apă.

Cum trebuie procedat dacă un liliac zboară în casă?

Ministerul Sănătății recomandă păstrarea calmului, pentru a nu provoca un comportament agresiv al animalului, mutarea într-o altă încăpere și apelarea numărului 112 sau contactarea unui serviciu de salvare a animalelor.

Toți liliecii care trăiesc pe teritoriul Ucrainei sunt incluși în Cartea Roșie. În perioada migrației de toamnă — de la sfârșitul lunii august până în octombrie — animalele revin din păduri în orașe și pot ajunge, uneori, în situații periculoase pentru viața lor, în apropierea locuințelor. Din acest motiv, nu se recomandă vătămarea unui animal speriat, ajuns întâmplător într-o încăpere.

Ce trebuie făcut în cazul unei mușcături de liliac?

Dacă mușcătura s-a produs deja, este necesar să se ajungă imediat la o instituție medicală, unde specialiștii vor acorda asistența necesară și vor administra un tratament antirabic.

Dacă nu este posibilă prezentarea imediată la medic, rana poate fi spălată, ca măsură preliminară, cu apă și săpun, detergenți, dezinfectanți pentru răni sau alcool etilic 70%, ori soluție de iod 5%. Aceste metode nu previn însă infectarea, motiv pentru care prezentarea la o instituție medicală rămâne necesară cât mai curând posibil.

Potrivit Ministerului Sănătății, cursul de vaccinare antirabică previne îmbolnăvirea în 96-99% din cazuri. În total se administrează cinci doze de vaccin — în ziua zero (ziua adresării la medic), apoi în a treia, a șaptea, a 14-a și a 28-a zi. Vaccinul antirabic nu are contraindicații.

„În unele cazuri (mușcături adânci sau extinse, contact cu potențiali purtători), pe lângă vaccin se administrează și imunoglobulină antirabică, care oferă protecție imediată, încă înainte ca vaccinul să își facă efectul”, precizează reprezentanții ministerului.

BucPress

Donează pentru BucPress Cernăuți - sprijină jurnaliștii români din Ucraina