În pragul anului școlar 2026–2027, elevii claselor a X-a și a XI-a din Ucraina se confruntă cu incertitudini privind continuarea studiilor în școlile natale și finanțarea claselor, în timp ce unele licee cu predare în limba română din regiunea Odesa sunt transformate în gimnazii, scrie reporterul Agenției de presă BucPress în regiunea Odesa, Zinaida Pintiac.
Reforma învățământului din Ucraina a pornit cu stângul. Fără a avea un program detaliat în ceea ce privește clasele liceale, s-a apăsat pe butonul de pornire a așa-numitei NUȘ (Noua Școala Ucraineană). La acel moment, a fost scăpată din vedere modalitatea trecerii la învățământul liceal a elevilor care nu urmează programul NUȘ. Ministerul a pornit o reformă amplă, dar fără a analiza fiecare etapă, fiecare treaptă a învățământului școlar. În prezent, părinții și elevii claselor a IX-a din anul școlar 2025–2026 se confruntă cu o problemă majoră: statul nu oferă un răspuns clar dacă acești elevi își pot continua studiile în școala natală sau nu.
În anul de învățământ 2026–2027, elevii claselor a VIII-a care au trecut în clasa a IX-a urmează programul NUȘ. Pentru ei este clar că, după absolvirea clasei a IX-a, nu mai au nicio șansă de a-și continua studiile în școala natală; vor porni la drum în căutarea unui liceu care să le permită continuarea studiilor.
Problema majoră a anului de învățământ 2026–2027 îi privește pe părinții și elevii claselor a X-a și a XI-a. Nimeni nu oferă nicio lămurire cu privire la acești elevi. Clasele a X-a și a XI-a din anul de învățământ 2026–2027 nu urmează programul NUȘ. Pentru a termina școala medie, elevii au de studiat la treapta a III-a doar doi ani. Ar părea clar că statul este obligat să păstreze aceste clase în școlile natale. Realitatea este alta. Ministerul Educației și Științei, care a dat startul NUȘ și este responsabil de soarta elevilor claselor a X-a și a XI-a, se dă la o parte și arată cu degetul spre Rada Supremă: deputații ar fi de vină că elevii claselor a X-a și a XI-a se află acum în fața prăpastiei, iar statul nu are o lege pentru finanțarea acestor clase.
Din 2018 până în 2026 s-au schimbat cinci miniștri ai educației. Oare, dintre atâția miniștri care s-au succedat, niciunul nu și-a pus întrebarea care va fi soarta elevilor claselor liceale ce urmează programul de doi ani la gradul III și cum vor fi finanțate aceste clase?
Pentru a rezolva problema finanțării claselor a X-a și a XI-a în anul de învățământ 2026–2027, în Rada Supremă au fost depuse, în martie 2026, două proiecte de lege: nr. 15082 și proiectul alternativ nr. 15082-1. Acestea vizează modificarea Legii privind învățământul secundar general, pentru a permite finalizarea studiilor în școala natală. Proiectul de lege nr. 15082, înregistrat la 16 martie 2026, are ca obiectiv modificarea legislației educației pentru a asigura dreptul elevilor de a-și termina studiile liceale în aceeași instituție școlară. Proiectul alternativ nr. 15082-1, înregistrat la 26 martie 2026, urmărește să asigure tranziția elevilor care au început ciclul de bază în școala natală și să evite schimbarea școlii, deoarece clasele a X-a și a XI-a din anii de învățământ 2025–2026 și 2026–2027 urmează un alt program școlar și nu se încadrează în programul liceal prevăzut de NUȘ.
Ambele proiecte de lege au fost analizate de Direcția Științifico-Expertă a Radei Supreme la 26 și, respectiv, 31 martie. Concluziile au fost trimise Ministerului Educației și Științei. Încă din 3 aprilie, ministerul a emis clarificări bazate pe inițiativele din Parlament referitoare la necesitatea continuării studiilor în propria școală. S-a precizat clar că elevii clasei a IX-a din anul școlar 2025–2026 nu sunt obligați să treacă la sistemul de 12 clase, adică nu sunt obligați să meargă la altă instituție de învățământ pentru absolvirea școlii medii, ci își pot continua studiile în școala natală. În prezent, ambele proiecte de lege se află în proces de examinare în comisiile pentru învățământ.
Chiar dacă părinții și societatea civilă cer includerea de urgență a problemei pe ordinea de zi a ședințelor plenare, pentru a opri transferul forțat al elevilor clasei a IX-a în alte școli, deputații nu se grăbesc. Fostul ministru al Educației, la una dintre ședințele guvernamentale din luna mai, a confirmat că, după votarea în Parlament a proiectului de lege, ministerul va emite rapid toate actele normative necesare pentru a pune decizia în aplicare. Noul ministru al Educației, numit în funcție în iulie 2026, nu oferă deocamdată niciun detaliu privind continuarea studiilor de către elevii clasei a IX-a în școala natală. Toți așteaptă votarea legii în Parlament.
Termenul-limită pentru votarea legii este luna septembrie! Anul școlar începe la 1 septembrie!
Școala este un mecanism care trebuie să funcționeze perfect: elevi, cadre didactice, săli de clasă și aprovizionarea cu toate cele necesare procesului de învățământ. Ce fac cadrele didactice? Cum se vor repartiza orele? În ce temei legal pot fi repartizate? Statul nu-și asumă responsabilitatea de a veni cu o soluție!
În iunie 2026 s-a încercat aducerea în discuția Parlamentului a celor două proiecte, dar deputații au și alte probleme, în afara celor ale școlilor. Până la 16 august, parlamentarii sunt în vacanță! Cele două proiecte de lege au rămas să se prăfuiască pe raft și așteaptă să le vină rândul, în timp ce părinții, copiii și cadrele didactice nu știu ce să facă: să mai aștepte sau să-și adune valiza.
Și acum să vedem ce soluții propun experții în educație din cadrul Radei Supreme: școlile publice sunt fondate de comunitățile teritoriale, iar consiliile locale au dreptul legal de a amâna reorganizarea școlilor în gimnazii până la 1 septembrie 2028. Rada Supremă, care a adoptat legea reformei învățământului, nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru lacuna din legea privind NUȘ! Ministerul Educației și Științei, care a pornit această reformă, nu vine cu nicio directivă! Soarta elevilor treptei a III-a din anul de învățământ 2026–2027 depinde de consilierii locali? Oare o hotărâre a consilierilor locali poate anula o lege adoptată de Parlament?
Din iunie încoace, vedem cum curg hotărârile consiliilor locale, una mai ceva decât alta. În Unitatea Teritorială Sarata, în iunie, a fost votată hotărârea de a transforma liceul din Satu Nou în gimnaziu. Liceul din Satu Nou era singura speranță a elevilor din cele șase sate românești ale raionului Cetatea Albă (Bilgorod-Dnistrovsk) de a-și continua studiile în limba maternă, fiind singura instituție școlară cu predare în limba română din raion. Recent, am aflat că, în luna iulie, Consiliul Orășenesc Tatarbunar a aprobat o hotărâre potrivit căreia liceul din Borisăuca va fi transformat în gimnaziu începând cu anul de învățământ 2026–2027. Elevii clasei a X-a din satul Borisăuca (Borâsivca) nu se mai pot înscrie în această instituție de învățământ pentru treapta a III-a, ci trebuie să meargă la un liceu din orașul Tatarbunar pentru a-și continua studiile.
Faptul că parlamentarii nu se grăbesc să adopte legea care le-ar permite elevilor să meargă la școală în satul natal ne duce cu gândul că totul este premeditat. Părinții își vor pierde răbdarea și își vor înscrie copiii fiecare unde consideră de cuviință. La adoptarea legii, chiar dacă aceasta va fi în folosul elevilor, școlile s-ar putea să nu mai aibă pentru cine deschide clasele. Care va fi soarta cadrelor didactice?
Nu cred că parlamentarii își fac griji pentru soarta acestora, cu atât mai mult cu cât majoritatea școlilor sunt din mediul rural. Dacă soarta elevilor nu este decisă până la mijlocul lunii august, despre soarta cadrelor didactice este greu de spus.
Zinaida Pinteac
