În localitatea Sinevirska Poliana, din regiunea Transcarpatia, cerbii carpatini au început să-și curețe coarnele de catifeaua care le acoperă în perioada de creștere. Bioparcul a fost înființat în urmă cu patru ani de fermierul Iuri Tiuh, iar în prezent aici sunt aproximativ 40 de cerbi adulți.
Potrivit proprietarului, procesul de curățare a coarnelor de catifea durează, practic, o singură zi. După ce aceasta se desprinde, coarnele se întăresc și rămân astfel până în luna martie, când cad. În aproximativ trei luni, cerbilor le cresc alte coarne.
În urmă cu patru ani, în Sinevirska Poliana nu existau cerbi. Iuri Tiuh și-a dorit încă din copilărie să creeze un bioparc și a început să aducă treptat animale din ferme de reproducție din Ucraina, unde acestea fuseseră aduse din străinătate.
Printre cerbii din parc se află și Runi, venit din Noua Zeelandă. Proprietarul îl consideră un exemplar deosebit, afirmând că tatăl acestuia avea cele mai mari coarne, însă a fost împușcat de braconieri.
„Runi este un cerb unic. Tatăl lui avea cele mai mari coarne, dar a fost împușcat de braconieri. Acesta este fiul lui și seamănă în totalitate cu tatăl său”, spune Iuri Tiuh.
Construirea bioparcului a început în timpul războiului, iar cerbii au fost primele animale aduse aici, în 2022. Proprietarul spune că a urmărit personal întregul proces și că îi cunoaște pe toți.
În timpul zilei, cerbii sunt ținuți într-un țarc mai mic, unde pot fi văzuți de turiști, iar seara sunt lăsați pe o suprafață mai mare. Animalele sunt hrănite de două ori pe zi.
Potrivit proprietarului, pentru hrana cerbilor și a celorlalte animale sunt cheltuiți între 10.000 și 15.000 de grivne pe zi. Banii sunt folosiți pentru achiziționarea de fân și furaje combinate. Fânul este pregătit în timpul verii pentru întregul sezon, iar amestecul de cereale este cumpărat lunar.
Iuri Tiuh spune că cerbii s-au obișnuit cu prezența turiștilor, iar faptul că se află într-o zonă împădurită le oferă condiții confortabile.
Zoologul Fedir Kurtiak, șeful Catedrei de Zoologie a Facultății de Biologie a Universității Naționale din Ujgorod, consideră însă că suprafața destinată animalelor ar trebui extinsă.
Potrivit specialistului, condițiile de întreținere sunt, în general, acceptabile, însă suprafața de peste cinci hectare este insuficientă pentru animale de asemenea dimensiuni. În opinia sa, cerbii ar trebui să trăiască în condiții cât mai apropiate de mediul natural, nu în țarcuri de tip volieră.
În timp ce cerbii adulți își curăță și își întăresc noile coarne, în pădure se ascund puii născuți în acest an. Proprietarul va putea spune câți pui s-au născut abia la mijlocul toamnei, când aceștia vor începe să iasă din ascunzișuri.
Elvira Chilaru
