Nivelul apei din lacul Synevyr, din regiunea Transcarpatia, a scăzut în această vară, iar suprafața luciului de apă s-a redus. Unele pâraie care alimentează lacul au secat aproape complet din cauza perioadei îndelungate fără precipitații.
Administrația Parcului Național Natural „Synevyr” explică faptul că fenomenul are o cauză hidrologică naturală și nu este legat de devierea apei sau de intervenția oamenilor asupra cursului de evacuare a lacului.
Potrivit specialiștilor, nivelul apei din Synevyr se modifică pe parcursul anului în funcție de cantitatea de precipitații, topirea zăpezii și aportul pâraielor de munte. În perioadele secetoase se instalează în mod firesc perioada cu cele mai scăzute debite de apă, specifică verii și toamnei.
Synevyr nu este un lac izolat, ci face parte dintr-un sistem hidrologic natural complex. Apa ajunge în lac din bazinul său hidrografic, în principal prin pâraiele care coboară de pe versanții munților, dar și din precipitațiile atmosferice.
Anul acesta, fenomenul a devenit mai evident din cauza perioadei îndelungate de căldură și secetă. În lipsa precipitațiilor suficiente, bazinul montan primește mai puțină apă, iar pâraiele mici își reduc debitul sau chiar seacă.
Lacul Synevyr s-a format în urma unei alunecări de teren produse în urmă cu mii de ani, care a blocat valea unui pârâu. În același timp, lacul este unul cu scurgere, apa având un traseu natural de evacuare, atât subteran, cât și la suprafață.
Astfel, după perioadele cu ploi abundente sau după topirea activă a zăpezii, nivelul lacului crește. În perioadele secetoase, însă, afluenții slăbesc, în timp ce scurgerea naturală continuă, iar nivelul apei scade treptat.
Potrivit Parcului Național „Synevyr”, amplitudinea naturală a variațiilor nivelului apei poate ajunge la 4–7 metri. În consecință, suprafața luciului de apă variază aproximativ între 4,45 și 7,58 hectare, iar volumul apei – între aproximativ 350 și 460 de mii de metri cubi.
Specialiștii subliniază că suprafața lacului nu rămâne aceeași pe tot parcursul anului. În perioadele cu nivel ridicat al apei, lacul ocupă cea mai mare parte a depresiunii naturale, iar când nivelul scade, unele zone de mică adâncime rămân descoperite.
Administrația parcului precizează că actuala scădere a nivelului apei nu indică existența unei intervenții umane prin blocarea sau devierea cursului de evacuare a lacului.
Potrivit specialiștilor, perioade cu nivel scăzut al apei au mai fost înregistrate la Synevyr. Localnicii își amintesc, în special, de o scădere semnificativă a nivelului apei în urmă cu aproximativ 80 de ani. Atunci, spun aceștia, au ieșit la suprafață suprafețe importante de uscat, iar insulița din centrul lacului putea fi atinsă pe jos.
Elvira Chilaru
