Când, la sfârșitul anului școlar 2025–2026, Ministerul Educației și Științei de la Kiev a lăsat nerezolvată problema absolvenților clasei a IX-a, intuiția spunea că acest lucru a fost făcut premeditat. Logica spunea altceva: nu poate statul să lase elevii fără un răspuns concret în ceea ce privește continuarea studiilor în școala natală.
Situația de astăzi demonstrează însă că intuiția a avut dreptate.
În pragul anului școlar 2026–2027, elevii claselor a X-a sunt încă în așteptarea unei decizii de la Kiev privind continuarea studiilor în școlile natale. Nici Rada Supremă nu se grăbește să revină asupra proiectelor de lege nr. 15082 și 15082-1, nici Ministerul Educației și Științei nu vine cu o directivă clară referitoare la finanțarea claselor a X-a în școlile respective.
Problema păstrării claselor a X-a a fost lăsată în sarcina consiliilor locale, iar acestea, la rândul lor, au adoptat decizii de „optimizare a învățământului” și de lichidare a claselor a X-a chiar din anul școlar 2026–2027, deși reforma învățământului liceal este prevăzută să intre în vigoare abia din 2027.
Deciziile au fost luate fără consultări reale cu părinții, elevii și cadrele didactice. Or, transformarea școlilor de treapta I–III în gimnazii este o problemă deosebit de sensibilă pentru instituțiile de învățământ ale minorităților naționale.
Așa s-a procedat în comunitatea teritorială Sarata, unde locuitorii din Satu Nou au aflat din presă că liceul urma să fie transformat în gimnaziu, fără ca locuitorii satului să fie informați în prealabil despre hotărârea adoptată de consilieri.
La fel s-a întâmplat și în Consiliul Orășenesc Tatarbunar, unde, prin hotărârea consilierilor, liceul din Borisăuca a fost lipsit de ciclul liceal, fără ca problema să fie discutată cu părinții și cadrele didactice din localitate.
În mod firesc, asemenea decizii au provocat un val de nemulțumire în rândul părinților și profesorilor, care au apelat la autoritățile statului ucrainean, cerând anularea hotărârilor considerate abuzive.
Considerând că lichidarea claselor liceale afectează dreptul minorităților naționale la învățământ în limba maternă, părinții și cadrele didactice au trimis scrisori și președinților României și Republicii Moldova, solicitând implicarea acestora în problema păstrării liceelor cu predare în limba română din regiunea Odesa.
Prima reacție a venit din partea României, prin intermediul Consulatului General al României la Odesa.
Pe pagina oficială a Administrației Raionale de Stat (Militare) din Cetatea Albă (Bilhorod-Dnistrovsk), la 22 august, a fost publicată următoarea informație:
„Pe 22 august 2026, la Administrația Raională de Stat (Militară) Bilhorod-Dnistrovsk, a avut loc o întrevedere între reprezentanții Consulatului General al României la Odesa și reprezentanți ai organelor de stat și ai administrației publice locale privind situația învățământului în limba română din regiunea Odesa.
La întâlnire au participat președintele Administrației de Stat (Militare) din raionul Bilhorod-Dnistrovsk, Vasil Samokiș, vicepreședintele Administrației, Maxim Brâtcov, primarul comunei Sarata, Victoria Raiceva, primarul orașului Tatarbunar, Andrii Hlușcenco, conducătorii secțiilor de învățământ din cadrul Consiliului Comunal Sarata și Consiliului Orășenesc Tatarbunar, precum și reprezentanți ai Consulatului General al României la Odesa.
În cadrul întrevederii, părțile au discutat despre situația actuală a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română, chestiuni privind păstrarea ciclului liceal de învățământ, asigurarea înscrierii elevilor în clasele a X-a în școlile natale și posibilitățile de continuare a obținerii învățământului secundar general în limba maternă.
O atenție deosebită a fost acordată situației din liceele din satele Borâsivca și Novoselivca, precum și situației generale a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română din regiunea Odesa.
Reprezentanții părții române au informat participanții cu privire la poziția Ministerului Afacerilor Externe al României privind importanța asigurării învățământului în limba română și a păstrării instituțiilor de învățământ în care procesul educațional se desfășoară în limba română, inclusiv în contextul implementării reformei sistemului de învățământ din Ucraina.
Participanții la întâlnire au făcut un schimb de opinii cu privire la chestiunile actuale din domeniul învățământului și au discutat posibile căi de soluționare a acestora, luând în considerare interesele elevilor, părinților, cadrelor didactice și ale comunităților teritoriale.
Întâlnirea s-a desfășurat în cadrul dialogului ucraineano-român și a constituit o platformă pentru discutarea chestiunilor privind asigurarea drepturilor la educație ale reprezentanților comunității române din Ucraina.”
Despre rezultatele concrete ale întrevederii delegațiilor ucraineano-române de la Cetatea Albă nu știm, deocamdată, nimic.
Dacă discuțiile au fost cu adevărat productive, acest lucru se va vedea în momentul în care Consiliul Orășenesc Tatarbunar va reveni asupra deciziei de transformare a liceului din Borisăuca în gimnaziu începând cu 1 septembrie 2026.
Când se va întâmpla acest lucru nu se știe. Până la 1 septembrie a mai rămas doar o săptămână.
În ceea ce-i privește pe elevii claselor a X-a din Satu Nou, situația lor este mai bună. Consilierii din Sarata au modificat hotărârea din 12 iunie 2026, prin care era prevăzută transformarea liceului din Satu Nou în gimnaziu începând cu 1 septembrie 2026. Transformarea instituției în gimnaziu a fost amânată pentru 1 septembrie 2027.
Implicarea părinților și a cadrelor didactice din localitate a avut un rol decisiv în modificarea acestei hotărâri.
În anul de învățământ 2026–2027, la Satu Nou sunt două clase a X-a: una cu predare în limba ucraineană și una cu predare în limba română.
Astăzi este 24 august.
Elevii și părinții sunt încă în așteptarea unei decizii a autorităților competente, care afirmă că statul apără drepturile minorităților naționale la învățământ în limba maternă și că educația este centrată pe copil.
Oare chiar așa să fie?
Să lași un absolvent al clasei a IX-a, cu doar câteva zile înainte de începutul noului an școlar, fără un răspuns concret privind continuarea studiilor înseamnă educație centrată pe copil?
Despre apărarea cărui drept vorbim? Despre dreptul la învățământ în limba maternă sau despre dreptul la educație în condiții normale și previzibile?
În situația de față, niciunul dintre aceste drepturi nu pare să fie pe deplin garantat.
P.S. Ce se întâmplă în acest moment la Borisăuca?
După decizia Consiliului Orășenesc Tatarbunar din vara anului 2026 de a transforma liceul din Borisăuca în gimnaziu, părinții elevilor care urmau să intre în clasa a X-a au fost nevoiți să retragă actele copiilor din școală și să depună dosarele la liceele din centrul comunității, Tatarbunar.
În acest context apare firesc întrebarea de ce Rada Supremă nu se grăbește să pună în discuție proiectele de lege nr. 15082 și 15082-1. Situația creată alimentează suspiciunea că, prin tergiversarea unei soluții legislative, clasele a X-a sunt lăsate să dispară încă din anul școlar 2026–2027.
Rămâne speranța că, după întâlnirea din 22 august dintre reprezentanții ucraineni și români de la Cetatea Albă, liceul din Borisăuca își va recăpăta posibilitatea de a înscrie elevi în clasa a X-a, iar părinții își vor putea readuce copiii la școala natală.
Doamne ajută, într-un ceas bun!
Zinaida Pinteac
