Atacurile asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale din Marea Neagră perturbă simultan exporturile de cereale ale Ucrainei și Rusiei, două dintre cele mai importante surse de grâu pentru piața mondială. Dacă întreruperile se prelungesc, efectele se pot reflecta în creșterea costurilor logistice și a prețurilor, în special pentru statele dependente de importurile din regiunea Mării Negre.
Potrivit unei analize publicate în august de Compania americană S&P Global, citată de UNIAN, Rusia și Ucraina au reprezentat împreună aproximativ 27% din exporturile mondiale de grâu în sezonul 2025–2026. Rusia a asigurat circa 21% din comerțul mondial cu grâu, iar Ucraina aproximativ 6%. Datele subliniază importanța strategică a regiunii pentru aprovizionarea internațională cu cereale.
Situația s-a deteriorat în ultimele săptămâni, pe fondul intensificării atacurilor reciproce asupra infrastructurii comerciale. Loviturile rusești asupra porturilor din regiunea Odesa au afectat capacitatea Ucrainei de export, în timp ce atacurile ucrainene au perturbat operațiunile unor terminale rusești din Novorossiisk.
În Ucraina, efectele sunt deja reflectate în datele privind exporturile agricole. Compania americană estimează că exporturile agricole ale Ucrainei ar putea ajunge în august la aproximativ 1,33 milioane de tone – cu 54% mai puțin decât în iulie și cu 68% sub media lunii august din perioada 2022–2025.
Potrivit Interfax-Ukraine, care citează Spike Brokers, în primele 13 zile ale lunii august exporturile agricole ucrainene au însumat aproximativ 790.700 de tone, în scădere cu 57,2% față de aceeași perioadă a lunii precedente.
Reducerea transporturilor maritime obligă Ucraina să recurgă mai intens la rutele alternative, inclusiv prin porturile dunărene și pe cale feroviară și rutieră spre Uniunea Europeană. Acestea nu pot însă înlocui rapid capacitatea porturilor de mare adâncime de la Marea Neagră.
Ruta dunăreană are o importanță deosebită și pentru România, inclusiv pentru portul Constanța. În același timp, capacitatea acestei alternative este limitată de condițiile de navigație, iar infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre rămâne vulnerabilă la atacuri.
Pentru fermierii ucraineni, problema este legată nu doar de comercializarea recoltei actuale, ci și de finanțarea următoarei campanii agricole. Reuters a relatat în august despre dificultățile producătorilor în valorificarea recoltelor, pe fondul reducerii exporturilor maritime și al presiunii asupra prețurilor interne.
Problemele afectează însă și Rusia. Potrivit sursei citate, Kremlinul a declarat la 24 august că încearcă să limiteze impactul atacurilor ucrainene asupra exporturilor rusești de cereale. Moscova estimează exporturile din actualul sezon la aproximativ 60 de milioane de tone. În același timp, S&P Global estimează că perturbările au pus în pericol între 1,7 și 2,1 milioane de tone de exporturi rusești programate pentru lunile iulie și august.
Piețele au început deja să reacționeze. Potrivit Reuters, prețurile futures la grâul tranzacționat la Chicago au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, pe fondul temerilor privind întreruperea exporturilor din Marea Neagră.
Vulnerabilitatea este mai mare în cazul statelor care depind în proporție ridicată de grâul rusesc și ucrainean. Reuters arată că Egiptul, unul dintre principalii importatori mondiali, și-a procurat în prima jumătate a anului peste 82% din importurile de grâu din cele două țări.
Totuși, situația actuală nu înseamnă automat o nouă criză alimentară mondială. Piața dispune de producție și stocuri din alte regiuni, iar Statele Unite, Canada, Australia, Argentina și Uniunea Europeană pot compensa parțial eventualele pierderi. Problema este însă că această înlocuire presupune rute mai lungi, costuri logistice mai mari și, în unele cazuri, prețuri mai ridicate pentru importatori.
Pentru Ucraina, riscul este deosebit de important. Agricultura reprezintă una dintre principalele surse de venituri din export, iar reducerea fluxurilor maritime poate duce la acumularea stocurilor, diminuarea veniturilor fermierilor și dificultăți în finanțarea următorului ciclu agricol.
În acest context, președintele Volodimir Zelenski a declarat la 24 august, că Rusia nu este pregătită să accepte oprirea atacurilor asupra navelor comerciale care transportă produse agricole. Potrivit părții ucrainene, Moscova condiționează o asemenea înțelegere de încetarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești.
Situația readuce în atenție experiența din 2022, când blocarea porturilor ucrainene a provocat o creștere puternică a prețurilor mondiale la cereale. Acordul negociat cu medierea ONU și Turciei a permis ulterior reluarea temporară a exporturilor printr-un coridor maritim securizat. Actuala situație este însă diferită. Nu doar infrastructura ucraineană, ci și cea rusească este acum vizată, ceea ce înseamnă că riscul pentru piața internațională rezultă din perturbarea simultană a două importante surse de cereale.
În prezent, nu există suficiente indicii pentru a vorbi despre o nouă criză alimentară globală. Principala incertitudine este însă durata perturbărilor. Dacă traficul comercial din Marea Neagră este restabilit într-un interval relativ scurt, piețele pot absorbi o parte importantă a șocului. Dacă atacurile asupra porturilor și navelor continuă, iar rutele alternative nu pot prelua volumele pierdute, presiunea asupra prețurilor și costurilor de transport va crește.
Pentru Ucraina, funcționarea rutelor maritime este esențială pentru exporturile agricole și pentru încasările de care depinde economia țării. Pentru Rusia, controlul acestei infrastructuri înseamnă protejarea unui canal important de export. Iar pentru piețele internaționale, miza este stabilitatea uneia dintre principalele rute prin care cerealele ajung pe piețele globale.
În acest context, traficul comercial din Marea Neagră va rămâne un indicator important în următoarele luni, cu efecte directe asupra economiilor celor două țări și asupra prețurilor cerealelor pe piețele internaționale.
Leonid Parpauț
