Președintele Volodimir Zelenski a anunțat recent planul de creare în Carpați a unui parc eolian cu o capacitate de 1,5 gigawați. Potrivit acestuia, regiunea ar putea deveni nu doar o zonă de tranzit, ci și un furnizor de energie electrică pentru Uniunea Europeană. Planul a fost discutat în cadrul summitului „Carpathian Eight”, desfășurat în regiunea Ivano-Frankivsk.
Planurile sunt contestate de organizațiile de mediu, care atrag atenția asupra impactului construcțiilor asupra zonelor montane. Potrivit acestora, pentru dezvoltarea energiei eoliene există și alte teritorii, inclusiv în zonele de câmpie, unde infrastructura existentă ar permite construirea turbinelor fără defrișări și fără amenajarea unor noi drumuri.
Specialistul în conservarea ecosistemelor din cadrul organizației „Ekodia”, Bogdan Kucenko, a declarat că zonele montane înalte din Carpați au o valoare naturală deosebită. El susține că, pentru instalarea unei singure turbine industriale, sunt necesare fundații, platforme pentru macarale și drumuri de acces, ceea ce poate afecta suprafețe de până la un hectar.
Un exemplu este polonina Runa, unde sunt planificate 30 de turbine eoliene. Potrivit lui Kucenko, pentru amenajarea drumurilor și a platformelor au fost deja afectate zeci de hectare. El afirmă că pentru drumul destinat utilajelor grele au fost defrișate peste 15 hectare de pădure, iar alte aproximativ 70 de hectare ar fi fost defrișate pentru o linie electrică.
Potrivit specialistului, proiectele planificate în Carpați ar putea include cel puțin 300 de turbine pe șapte masive montane, ceea ce ar corespunde capacității de 1,5 gigawați anunțate de autorități.
Pe de altă parte, deputatul Serhii Nahorniak, președintele subcomitetului parlamentar pentru eficiență energetică, consideră că dezvoltarea energiei eoliene poate contribui la consolidarea sistemului energetic al Ucrainei și la exportul de electricitate în UE. El a explicat că regiunea carpatică are condiții favorabile pentru producerea energiei și dezvoltarea unor sisteme de stocare, însă pentru export este necesară extinderea capacității rețelelor electrice către Uniunea Europeană.
Nahorniak a subliniat totodată că proiectele eoliene trebuie să țină cont de impactul asupra mediului, iar investitorii ar trebui să își asume obligații privind refacerea terenurilor afectate de construcții.
Prima centrală eoliană din regiunea Transcarpatia a fost instalată în august 2024, în cadrul comunității Nijni Vorota. Ulterior, au apărut planurile pentru construirea unui parc eolian cu 30 de turbine pe polonina Runa. Proiectul a generat controverse, întrucât zona este una turistică, în apropiere aflându-se teritorii protejate.
În 2025, activiștii de mediu au organizat proteste și au contestat în instanță proiectul. În iulie 2025, Inspectoratul Ecologic de Stat din Transcarpatia a stabilit că pentru construcția centralei eoliene de pe Runa nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului. În februarie 2026, Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii a avizat proiectul. Potrivit verificărilor efectuate ulterior, pe teritoriul comunității Turie-Remeta nu au fost constatate încălcări ale legislației funciare și urbanistice.
Disputa privind dezvoltarea parcurilor eoliene în Carpați rămâne astfel legată de două obiective: necesitatea extinderii producției de energie regenerabilă și protejarea ecosistemelor montane.
Elvira Chilaru
