„Banii se termină, iar motorină nu mai avem”. Deși recolta de grâu se anunță bogată, fermierii români din Ucraina nu știu cum o vor strânge

În presa internațională se discută tot mai mult despre o posibilă criză alimentară, cauzată de războiul ruso-ucrainean. Experții sunt îngrijorați de blocarea exporturilor cerealelor din Ucraina, iar consumatorii – de o creștere a prețurilor. Libertatea a vorbit cu câțiva fermieri din Ucraina despre aceste scenarii, dar și care e situația reală de acolo și ce așteptări sunt în localitățile mai mici, dar renumite prin fermierii săi.

Satul Berestea este unul dintre cele mai mici din regiunea Cernăuți cu o populație de circa 800 de locuitori, toți români. Unii dintre ei au părăsit Ucraina după declanșarea războiului de către Rusia. Cu toate că este mic, satul are o istorie bogată și este foarte important din punct de vedere agricol.

În Ucraina sigur nu va fi foamete „Este un sat agricol cu multe întreprinderi și cu multe familii care se ocupă de prelucrarea pământului. Însămânțarea terenurilor s-a desfășurat cu succes datorită faptului că fermierii au avut resurse financiare și rezerve de motorină din anii trecuți.

Culturile tradiționale din zona noastră sunt grâul, secara, floarea soarelui și soia”, povestește pentru Libertatea starostele (reprezentantul primarului) satului Berestea, Radu Cociurca, cunoscut în regiunea Cernăuți ca un fermier cu o bogată experiență și un expert în agricultură.

Radu Cociurca susține că în Ucraina sigur nu va fi foamete, pentru că „sunt semne ale unei recolte frumoase în anul curent”.

Recolta din 2021 se află în depozite

Expertul în agricultură și starostele Radu Cociurca susține că recolta de anul trecut și acum se află în depozite. În urma războiului, exporturile au fost blocate.

„Porturile principale prin care aveau loc exporturile noastre sunt blocate și alte opțiuni nu au fost găsite. Depozitele sunt pline cu recolta din 2021. Ce vom face peste 3-4 săptămâni când vom începe secerișul nu prea știm. Avem o mare problemă la capitolul păstrării recoltei”, subliniază Radu Cociurca.

„Cu ce vom strânge recolta nu știm”

Starostele satului Berestea susține că s-au epuizat resursele din anii trecuți ale întreprinderilor agricole și fermierilor, de aceea „nu se știe cum va fi strânsă recolta”.

„Și banii se termină, și motorină nu mai avem și nici nu putem să o cumpărăm. Benzinăriile alimentează cu carburanți în cantități mici doar mașinile, nu și utilajele agricole. Nu știm cum se va rezolva problema”, subliniază Radu Cociurca, adăugând că unii speră într-un sprijin din partea autorităților locale sau a statului.

Mulți bărbați care se ocupau de exporturi sunt pe front

„Foarte mulți bărbați care se ocupau de transportarea cerealelor sunt pe front. Frontierele Ucrainei sunt închise pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani. Exporturile noastre erau asigurate de ei. Se mai adaugă și problema capacității reduse a vămilor Ucrainei cu UE. Nimeni nu se aștepta la un asemenea flux la vămi. Sunt foarte mulți factori care împiedică exporturile produselor agricole din Ucraina”, analizează pentru Libertatea Radu Cociurca.

Solidaritatea românilor din zonă – o resursă care trebuie luată în calcul

Dacă exporturile nu vor fi deblocate și nu se vor găsi resurse pentru strângerea recoltei situația ar putea deveni tristă. Radu Cociurca își păstrează totuși optimismul.

„Câteodată rămâi uimit ce poate să facă omul. Mulți au întâmpinat dificultăți chiar în această primăvară. Unii nu aveau nici bani și nici motorină. Fermierii români din sat au cooperat, s-au ajutat reciproc și nici un metru pătrat de teren nu a rămas neînsămânțat”, povestește Radu Cociurca, precizând că țăranul român, oriunde s-ar afla, a avut grijă „să fie țara sătulă și armata aprovizionată”.

Specialistul și reprezentantul autorităților locale din regiunea Cernăuți subliniază că toți se gândesc la problemele Ucrainei pe timp de război și mai puțin la problemele crizei alimentare din alte state.

„Probleme Europei să le mai hotărască europenii”, așa cred mulți la noi, susține Cociurca.

Citește continuarea articolului, semnat de Marin Gherman, pe Libertatea