La 28 februarie 1849, Aron Pumnul a ținut prima lecție de română la Gimnaziul Superior din Cernăuți. În acea zi s-au revărsat de la catedră dulci accente ale vorbirii românești.
Pentru prima dată la Cernăuți s-a întâmplat această minune la 28 februarie, cu 177 de ani în urmă. După o luptă statornică pentru drepturi politice și cetățenești, precum și pentru promovarea culturii naționale, românii din Bucovina ocupată de austrieci au obținut dezlipirea provinciei de Galiția. Prin Constituția de la 4 martie 1849 a fost proclamată autonomia Bucovinei, orașul Cernăuți fiind stabilit drept capitală. De la autonomia formală până la cea reală a fost un drum lung, cu sacrificii din partea luptătorilor adevărați, principala izbândă afirmându-se în învățământ.
Mai cu seamă, extraordinară le-a fost românilor bucuria, iar străinilor mirarea, văzând și încredințându-se că și în română se poate vorbi despre știință, despre limbă și literatură, tot așa de bine ca și nemțește. Este vorba despre bucuria și mirarea de la inaugurarea, la 28 februarie 1849, a cursurilor lui Aron Pumnul la Catedra de limbă și literatură română de pe lângă Gimnaziul Superior din Cernăuți. Așadar, până la deschiderea Universității Germane în 1875 și a Catedrei de Limbă și Literatură Română, cu primul șef Ion Gh. Sbiera, prima catedră de limba română a fost cea de la Obergimnaziu.
Încă printr-o petiție din iunie 1848, românii din Bucovina cereau împăratului Franz Joseph, pentru salvarea identității naționale, o catedră de limbă și literatură română, adică insistau ca fiii lor să învețe și limba română pe parcursul studiilor liceale. Inițial, după numeroase proceduri birocratice, o astfel de catedră a fost aprobată la Institutul de Studii Filosofice din Cernăuți, la 6 septembrie 1848, pe cheltuiala Fondului Bisericesc al Bucovinei. Amintim că această „favoare” a fost făcută în urma Revoluției de la 1848, când națiunile din imperiu au ridicat vocea în apărarea drepturilor lor identitare.
Pentru postul de șef al catedrei s-au înscris cinci candidați, însă în final s-au prezentat doar doi – Teoctist Blajevici și Aron Pumnul. Câștigător a fost declarat ardeleanul Aron Pumnul, cu cinci ore de predare pe săptămână, dintre care trei erau destinate gramaticii și două literaturii. Încredințarea oficială a postului l-a „costat” pe Aron Pumnul depunerea jurământului de credință față de împărat. Și ce noroc pentru românii din Bucovina că acest mare patriot a câștigat postul la catedră!
În toamna anului 1849, Institutul de Studii Filosofice, care avusese doar trei clase, s-a integrat cu fostul gimnaziu, formându-se Gimnaziul Superior cu opt clase. Concomitent, catedra lui Aron Pumnul a fost transferată instituției nou-create. Profesorul de română, conform regulamentului, ar fi putut preda doar cele cinci ore la clasele superioare. El însă, după cum notează succesorul său Ion Gh. Sbiera, „bucuros că i se deschide un câmp mai larg de activitate, fără a se sfii de muncă și de neajunsuri, fără a pretinde majorarea salariului, a consimțit să predea graiul românesc în toate cele opt clase ale noului gimnaziu superior și să extindă numărul orelor pe săptămână de la cinci obligatorii la șaisprezece”.
Totodată, profesorul s-a implicat activ în redactarea manualelor de limbă și literatură română, de religie, în traducerea altor manuale în limba română, precum și în înființarea unei biblioteci de literatură română, care mai târziu s-a aflat în grija lui Mihai Eminescu. Gheorghe Eminovici, când și-a adus fiii să facă școală germană la Cernăuți, știa că ei nu se vor pierde ca români, avându-l profesor pe Aron Pumnul.
Eforturile profesorului se înscriu într-o mișcare mai amplă, o direcție prioritară după 1848 devenind elaborarea și difuzarea manualelor școlare în limba română. Impresionantă a fost și sporirea numărului de școli – de la 26 în 1850 la 104 în 1865. Existau și două licee în acea perioadă – la Cernăuți și Suceava. Numai că, sub pretextul lipsei de manuale românești, în ambele licee limba de predare era germana. Așadar, vedem ca în oglindă cum istoria se repetă.
Casa Memorială „Aron Pumnul” din Cernăuți
Documentar BucPress TV Cernăuți (2018) – Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți: nepăsare, uitare…
