Microsoft a publicat rezultatele unui studiu care identifică cele mai amenințate 40 de meserii în contextul apariției și dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, pe baza gradului în care sarcinile asociate acestora pot fi preluate sau asistate de sisteme AI. Clasamentul este realizat în funcție de un „scor de aplicabilitate a AI”, care ia în calcul acoperirea sarcinilor, capacitatea de realizare a acestora de către AI și amploarea activităților implicate.
Potrivit studiului, interpreții și traducătorii se află pe primul loc, cu cel mai ridicat scor de aplicabilitate, urmați de istorici, însoțitori de bord și reprezentanți de vânzări de servicii. De asemenea, scriitorii și autorii, analiștii de știri, reporterii și jurnaliștii, politologii, editorii și corectorii se regăsesc printre profesiile cu un nivel ridicat de expunere la automatizare.
Datele arată că numeroase ocupații din zona comunicării și a procesării informației au scoruri ridicate atât în ceea ce privește acoperirea sarcinilor de către AI, cât și capacitatea de îndeplinire a acestora. De exemplu, jurnaliștii și analiștii de știri au un nivel de acoperire de peste 0,80, în timp ce politologii și specialiștii în relații publice înregistrează scoruri ridicate la capitolul „completare”, indicând faptul că o mare parte din activitățile lor pot fi realizate cu sprijinul inteligenței artificiale.
Studiul mai indică faptul că profesiile din educație și cercetare nu sunt ocolite de acest proces. Profesori universitari de economie, afaceri sau biblioteconomie, matematicieni, geografi și asistenți statistici figurează în clasament, alături de analiști de management și specialiști în cercetare de piață, unele dintre aceste ocupații având sute de mii de angajați la nivel global.
În mod notabil, în top apar și profesii din domeniul tehnologic, precum dezvoltatorii web și specialiștii în știința datelor, ceea ce sugerează că inteligența artificială nu afectează doar domeniile non-tehnice, ci transformă inclusiv activitățile specialiștilor care lucrează direct cu tehnologia.
Autorii studiului subliniază că scorurile nu indică eliminarea acestor meserii, ci gradul în care sarcinile specifice pot fi automatizate sau asistate de AI. Indicatorii utilizați sunt calculați ca medie între obiectivele utilizatorilor și acțiunile pe care sistemele de inteligență artificială le pot realiza, oferind o imagine asupra vulnerabilității diferitelor ocupații în fața schimbărilor tehnologice.
Concluzia analizei este că impactul inteligenței artificiale va fi resimțit în special în profesiile bazate pe analiză, redactare, comunicare și procesare de date, în timp ce domeniile care presupun interacțiuni umane complexe sau activități fizice rămân, deocamdată, mai puțin expuse.
