Cultură
06 ianuarie 2022

E seara colindelor! Ajunul Crăciunului pe stil vechi

 E seara colindelor! Ajunul Crăciunului pe stil vechi
06 ianuarie 2022

E seara colindelor! Ajunul Crăciunului pe stil vechi

Ajunul Crăciunului este ultima zi de post înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului, ziua în care se fac ultimele pregătiri pentru această sărbătoare.

Unii creştini ajunează în această zi, adică nu mănâncă nimic până la apusul soarelui, respectând postul mai aspru din preziua unei sărbători mari.

Ajunul Crăciunului este şi ultima zi în care credincioşii se spovedesc în biserici pentru ca în ziua sărbătorii să se poată împărtăşi.

Postul Crăciunului se încheie pe 6 ianuarie, iar pe 7 ianuarie, în ziua praznicului Nașterii Domnului, în Biserica Ortodoxă se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare.

Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită "Cina Sfântă", după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.

De ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 de zile, iar altul al romanilor, care avea 355 de zile. Anual rămânea o diferență de 10 zile între cele două și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar. Pentru că în calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 zile, 5 ore și 43 de minute rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile, cu cât a rămas în urmă calendarul iulian. Împăratul roman Iuliu Cezar a hotărât în anul 46 î.Hr să îndrepte această diferență și s-a făcut trecerea la sistemul de calcul egiptean, care a fost botezat calendarul iulian. Acesta din urmă a fost folosit de creștini timp de secole.

În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul pe rit vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul ortodox oficial. Astfel, Crăciunul pe rit vechi vechi 2022 este sărbătorit în data de 7 ianuarie.

Calendarul iulian şi gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al românilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar. După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezulta anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferenţă de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învăţaţii vremii – în Răsărit ca şi în Apus – au sesizat faptul şi au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

ÎN SEARA DE AJUN – de George COȘBUC

Afară ninge liniștit,

Și-n casă arde focul;

Iar noi pe lângă mama stând,

Demult uitarăm jocul.

E noapte, patul e făcut,

 Dar cine să se culce?

Când mama spune de Iisus

Cu glasul rar și dulce.

Cum s-a născut Hristos în frig,

În ieslea cea săracă,

Cum boul peste el sufla

Căldură ca să-i facă.

Cum au venit la ieslea lui

Păstorii de la stână

Și îngerii cântând din cer,

Cu flori de măr în mână.

Sursa: trm/agerpres/timpul.md

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 265


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți