Cultură
Redactor: Svetlana Pantea
03 august 2021

3 august - 132 ani de la moartea Veronicăi Micle, cea mai mare iubire a lui Mihai Eminescu

3 august - 132 ani de la moartea Veronicăi Micle, cea mai mare iubire a lui Mihai Eminescu

La 3 august 1889, la 50 de zile de la stingerea Luceafărului poeziei românești se stingea la rândul ei, în condiții dramatice la Mănăstirea Văratec, poeta Veronica Micle, cunoscută îndeosebi datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.

Veronica Micle, a văzut lumina zilei la 22 aprilie 1850 la Năsăud, primind numele mamei sale, Ana. După ce a urmat cursurile primare, în timpul cărora și-a schimbat numele de Ana în Veronica, s-a înscris la Școala Centrală de Fete, pe care a absolvit-o în 1863. Încă din acești ani Veronica a arătat înclinații poetice. În primăvara anului 1863 l-a întâlnit pe profesorul universitar Ștefan Micle, originar din Feleac, de lângă Cluj, mai târziu rector al Universității din Iași. Ștefan Micle era membru în comisia de examinare, fiind mai în vârstă cu 30 de ani. Acesta, vrăjit de frumusețea fetei a rugat-o pe mama Anei Câmpeanu să-și determine fiica să se căsătorească cu el. Căsătoria a avut loc la Biserica Bob din Cluj, la 7 august 1864 spre bucuria unei mame excedate de grijile cotidiene. Ștefan Micle s-a îngrijit cu căldură paternă de educația tinerei sale soții. Veronica a luat lecții de franceză, de canto și pian, de literatură universală. Împreună au avut doi copii, Valeria și Virginia-Livia. Între anii 1864 și 1865 Veronica participă, în calitate de martor, la procesul intentat de câțiva membri ai facțiunii politice liberale lui Titu Maiorescu, pe atunci profesor de gramatică și pedagogie la Școala Centrală de fete și președinte al Comitetului de inspecțiune școlar. În 1869 contribuie la înființarea și bunul mers al unei școli profesionale de fete, se implică în îndrumarea unor școli de fete din Iaşi și începe să fie activă în viața literară.

În primăvara anului 1872 face o călătorie la Viena alături de soțul Ștefan Micle care avea o întâlnire cu rectorul Universității din Viena, iar ea pentru un tratament medical, ocazie cu care îi este prezentat studentul Mihai Eminescu. Soțul pleacă de la Viena după trei zile, iar ea rămâne la tratament încă 6 luni. Tot în 1872 debutează în revista Noul curier român cu două scrieri în proză. La 1 septembrie 1874 Eminescu e numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi. Va locui în Iaşi până în octombrie 187, timp în care are cu Veronica o relație tumultuoasă.

În 1875 Ştefan Micle e îndepărtat de la conducerea Universității și numit director al Școlii de Arte și Meserii, în localul căreia s-a mutat împreună cu familia.

La 6 august 1879 moare soțul ei, Ștefan Micle. Rămasă văduvă Veronica reia legătura cu Eminescu. Cei doi încearcă, fără să reușească, să-și întemeieze o familie. În1886 Veronica locuiește la Bucreşti, la fiica sa, Valeria, studentă la Conservatorul din Bucureşti. Cealaltă fiică îmbrățișează cariera tatălui său și devine profesoară de fizică. Veronica donează casa din Târgu Neamţ, moștenită de la mama ei, Mănăstirii Văratec.

La 3 august 1889 moare la Mănăstirea Văratec din cauza unei congestii cerebrale în urma otrăvirii cu arsenic. În ciuda surselor vremii care afirma că s-ar fi sinucis, aceasta a fost înhumată religios lângă bisericuța Sf. Ioan de la Văratec, lucru de care nu beneficiază persoanele care comit suicid.

Opera literară

Debutează în 1872  în Noul curier român, sub pseudonimul Corina, cu două lucrări în proză: Rendez-vous și Plimbarea de mai în Iași. Majoritatea poeziilor sunt publicate în Convorbiri literare. Mai colaborează la Columna lui Traian, Familia, LiteratorulUniversul literar. În 1887 apare volumul de poezii care cuprinde poezii originale.

Barbu Ştefănescu Delavrancea  considera volumul de poezii o palidă imitație a liricii lui Eminescu iar pe Veronica Micle „poet mic, neînsemnat, fără temperament, fără originalitate, fără chemare de a spune ceva pe lume”. Nicolae Iorga considera că viața și opera Veronicăi Micle „sunt ca una din acele drame antice, în care se cuprind trei piese deosebite, reprezentând cele trei faze ale aceleași acțiuni: greșeala, efectele ei înainte de expirare și pedeapsa”. George Sanda: „Dramei creatorului neînțeles din erotica eminesciană, Veronica Micle i-a opus drama femeii neînțelese: pentru o astfel de femeie, dragostea nu este și condiția creației, ci numai a vieții; femeia care capătă conștiința personalității sale răzbună nu un sentiment jerfit, ci o viață pierdută.”

A fost înmormântată la 6 august 1889 lângă biserica Sf. Ioan de la Văratec. Sub crucea de la mormânt sunt săpate versurile: Și pulbere țărână din tine alege/ Căci asta e a luminii lege/ Nestrămutată lege/ Nimicul te aduce/ Nimicul te reia/ Nimic din tine-n urmă/ Nu va rămânea”. Veronica Micle 4.08.1889.

Agenţia BucPress – www.bucpress.eu  

 

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 423


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți