Cultură
10 iunie 2021

Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal

Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal

În 15 august 1871, la Mănăstirea Putna a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni şi Primul Congres al Studenţilor Români, evenimente cunoscute sub numele de Serbarea de la Putna.

Anul acesta, „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, va avea loc în perioada 13-17 august 2021 la Mănăstirea Putna. Activităţile aniversare de la Mănăstirea Putna se vor desfăşura  sub înaltul patronaj al Academiei Române şi al Patriarhiei Române şi în cadrul parteneriatului cu Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu instituţiile culturale aferente şi cu Primăria comunei Putna. Vor fi organizate diferite activităţi de-a lungul anului după ce va avea loc Serbarea propriu-zisă.

În cadrul activităţilor dedicate aniversării Serbării de la Putna organizatorii vă invită să participați la un Concurs de creaţie literară, discurs, creaţie plastică, creaţie video.

  1. Creaţie literară, cu trei secţiuni: poezie, proză scurtă, eseu, fiecare secţiune având trei categorii de vârstă: liceeni, studenţi, 22-35 de ani.
  2. Discursuri, pentru categoria de vârstă 18-35 de ani.
  3. Creaţie plastică, cu două categorii de vârstă: 14-19 ani, 20-35 de ani.
  4.  Creaţie video/digitală, pentru categoria de vârstă 18-35 de ani.

Vor fi acordate premii pentru cele mai bune lucrări, cununi de lauri, medalii, cărţi.

Cel mai bun Discurs va fi rostit public la Serbare, în data de 15 august 2021.

 Scurt istoric al Serbării de Putna:

Condiții favorabile pentru organizarea Serbării de la Putna, pentru care stăruia cu toată ființa lui Mihai Eminescu, au început să prindă contur în primăvara lui 1871: se constituie un nou comitet la 18 martie 1871. Ioan Slavici, care dezbrăcase deja haina militară austriacă, se încadrează și el activ la pregatirea serbării. În 25 mai 1871 s-a ales un nou comitet denumit: Comitetul pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare. (vezi: Teodor Bălan, Serbarea de la Putna, Cernăuți, 1871). La sfârșitul lunii iulie o delegație numeroasă pleacă la Cernăuți în vederea pregătirii serbării printre care: Ioan Slavici, Petru Pitei, Pamfil Dan, Vasile Morariu, Ioan Cocinschi, Ioan și Elie Luția, Sterie Ciurcu și V. Gribovschi. Mai târziu, după organizarea campaniei de presă în țară, li se alătură și Mihai Eminescu.

În toamna anului 1869 au început pregătirile pentru Serbarea de la Putna. S-a organizat un Comitet provizoriu care a elaborat la 25 decembrie un apel către românii din București, Iași, Paris, Berlin, Torino, Pesta, Sibiu, Oradea, Cernăuți, Arad și Blaj. Ioan Slavici preciza în amintirile despre prietenul său Mihai Eminescu că „ideea congresului de la el a pornit și serbarea nu s-ar fi făcut dacă el nu ar fi stăruit ca ea să se facă cu orice preț, pentru ca congresul să fie cu putință” (p. 55, citat după: Teodor Vârgolici, Eminescu și marii săi prieteni, editura Eminescu, București, 1989). Mihai Eminescu era obsedat de ideea Congresului studenților de pretutindeni, idee pe care o discuta în perioada vieneză cu Ioan Slavici. Serbarea de la Putna  „era pentru el (Eminescu n.n.) cea mai potrivită ocaziune pentru întrunirea primului congres al studenților români” (idem). In curând însă veni și dezamăgirea. „Izbucnind războiul franco-german, Sebarea de la Putna a fost amânată până după război. Aceasta îl mâhnea pe Eminescu foarte tare, căci nu înțelegea de ce adecă o mișcare culturală a românilor, care nu erau amestecați în războiul acela, n-ar putea să fie pornită cât mai curând.

La 1 august Comitetul lansează un nou apel în care se menționa: „O adunare numeroasă de români din toate provinciile române, însuflețită de unul și același spirit, aceasta este podoaba, frumusețea și sublimitatea serbării”.

În vederea pregătirilor pentru serbare, Eminescu venise la Putna cu 8 zile înainte.

Fuseseră și unele dificultăți cu autoritățile austriece. În timpul acestor lucrări la Putna venise o ceată de jandarmi care ceruse să înceteze lucrările. Situația devenise încordată. Jandarmii aveau ordinul să aresteze pe oricare ar încerca să lucreze în continuare. Băieții se ascuseseră prin păduri. Slavici a plecat la Rădăuți unde s-a întâlnit cu căpitanul Renei, care i-a comunicat că are multe neplăceri din cauza lor, dar, român fiind, le-a promis că-i va ajuta. Pregătirile au continuat, iar peste câteva zile în ziarul oficial al guvernului Czernowiczer Zeitung a apărut o notiță binevoitoare despre pregătirile serbării. Aceasta a fost preluată de toate ziarele din țară. Serbarea de la Putna și Congresul studenților români a avut loc în cele mai bune condiții și a înscris o pagină glorioasă în istoria românilor.

Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, pentru Agenția BcuPress - wwww.bucpress.eu  

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 207


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți