Daria Petrașciuc din regiunea Cernăuți refuză să își declare soțul, dispărut pe front acum 15 luni, drept mort. Conform rezultatului anchetei interne a unității militare 3113, unde a servit soțul ei, Mîkola – ”…ar fi fost rănit și ar fi murit în august anul trecut, în Donețk, iar trupul ar fi rămas, cel mai probabil, pe câmpul de luptă, pe teritoriul ocupat din zona Pokrovsk…”, informează audiovizualul public Suspilne Cernăuți.
Daria Petrașciuc, împreună cu fiica ei, Alina, pleacă de mai bine de un an în regiunea Cernihiv ori de câte ori are loc un schimb de prizonieri. Acolo, femeile prezintă celor eliberați fotografii cu militarul dispărut, în speranța că cineva îl va recunoaște.
Daria Petrașciuc, soția militarului dispărut: ”Aflu despre schimburi urmărind site-urile rusești. Dacă apare o cartelă gri, înseamnă schimb de cadavre. Cartela albastră – schimb de prizonieri în viață. De obicei, schimbul are loc în ziua următoare. Am văzut cartela, seara am urcat în mașină și am plecat spre Cernihiv”
Militarul Mîkola Petrașciuc, în vârstă de 45 de ani, din satul Drăcinți, a fost mobilizat în 2023. Lupta sub indicativul „Koka” în Regimentul 24 al Gărzii Naționale, unde a servit timp de un an și jumătate.
Daria Petrașciuc: ”Soțul meu a dispărut la Pokrovsk, în satul Hrodivka. Mi s-a spus că grupul de evacuare nu a reușit să ajungă acolo – luptele erau extrem de intense, zona era gri. Băieții i-au acordat primul ajutor cum au putut. Apoi a leșinat și nu mai dădea semne de viață – asta mi-au spus camarazii. Cei care erau răniți au plecat singuri spre echipa de evacuare, pentru că aceasta nu putea înainta. Mi-au mai spus că zona a fost ocupată imediat. De două ori au încercat să ajungă în locul unde se afla soțul meu, dar nu au putut – bombardamentele erau prea puternice.”
Potrivit Dariei, vestea că Mîkola a dispărut a primit-o pe 15 august, chiar de ziua fiicei lor, Alina, care împlin-se 21 de ani.
Daria Petrașciuc: ”Pe 14 august am plâns toată ziua. Sunam pe toți camarazii cărora le aveam numerele, căutam informații pe internet, trimiteam mesaje. Vedeam că sunt citite, dar nimeni nu-mi răspundea. Atunci am înțeles că s-a întâmplat ceva… Pe 15, seara, eram în curte. O mașină s-a oprit și l-au întrebat pe vecin unde locuiesc. Când am auzit ‘casa albă’, am căzut în genunchi. A venit mașina, mi-au adus notificarea: nu există legătură cu soțul meu.”
La câteva luni după dispariție, Daria a primit raportul anchetei interne a unității militare 3113. Acolo scria că, la 13 august 2023, soldatul Petrașciuc executa o misiune de luptă în cadrul grupării „Cervona Kalyna”, la Hrodivka, pe frontul din Donețk.
Daria Petrașciuc: ”Mi s-a spus că a fost rănit și că nu mai dădea semne de viață. Grupul de evacuare nu a putut ajunge din cauza luptelor. În raport scrie că trupul lui a rămas pe câmpul de luptă… Mi-au spus că a fost rănit la ora șase, iar la ora zece nu mai avea semne vitale. În patru ore, dacă ar fi ajuns evacuarea, poate putea fi salvat. Ajutor i-au acordat doar băieții de lângă el, soldați ca și el.”
Timp de 15 luni, Daria încearcă să obțină detalii suplimentare despre ultimele ore ale soțului. În actul anchetei interne, citat de Daria, se menționează și faptul că ulterior zona în care a dispărut Mîkola a fost survolată cu o dronă, însă trupul acestuia nu a fost observat. De aceea, femeia păstrează speranța că soțul ei este în viață și se află în captivitate.
Daria Petrașciuc: ”Nimeni nu m-a sunat să-mi spună «iertă-ne, așa s-a întâmplat». Când băieții sunt pe zero, sub gloanțe, nădejdea lor este în Dumnezeu și în camarad. Când sunam, unii îmi spuneau doar: ‘Soțul dumneavoastră e 200’, e mort… Dar nimeni nu a venit să-mi spună cum a fost, că au încercat să-l salveze. Așa e războiul.”
În raportul militar se menționează că locul dispariției a fost ulterior verificat cu drona, dar trupul nu a fost identificat. De aceea, femeia crede că Mikola ar putea fi în viață.
Daria Petrașciuc: ”Am dovezi că au încercat să-l caute. Am dovezi că au trimis grupă. Dacă drona nu a găsit trupul, eu am speranța că s-au înșelat, că poate a fost doar rănit și a fost luat prizonier.”
Pe un canal de Telegram dedicat căutării prizonierilor, Daria a găsit fotografia unui ucrainean în captivitate, semănând cu soțul ei. A trimis imaginea pentru expertiză portretologică.
Daria Petrașciuc: ”Nu pot spune cu certitudine că este el, dar seamănă. Nu pierd speranța. Mă agăț de orice fir de speranță.”
Dacă expertiza ar confirma o asemănare cu fotografia originală a militarului dispărut, statutul lui Mikola ar putea fi schimbat în „prizonier de război”, afirmă angajații poliției.
Potrivit șefului serviciului de investigații al poliției din raionul Cernăuți, Viktor Kozan, dacă expertul confirmă, fie și parțial, similarități – de pildă 70% potrivire a trăsăturilor – atunci trimitem solicitări instituțiilor abilitate pentru înscrierea persoanei în registrele oficiale și ulterior în listele pentru schimb.
Până la finalizarea expertizei, Daria continuă să își caute soțul. Participă alături de fiica ei la acțiuni de sprijin pentru familiile militarilor dispăruți, atât în Cernăuți, cât și la Kiev.
Daria Petrașciuc: ”Cum să declari mort un om, dacă nu i-am văzut trupul? Deocamdată nu pot face asta, nu vreau să cred în așa ceva…”
Sursa foto: Suspilne / Daria Petrașciuc în reg. Cernihiv (schimb de prizonieri)
Leonid Parpaut
