Situația școlilor cu predare în limba română din sudul Basarabiei (regiunea Odesa) riscă să devină critică în urma reformei învățământului secundar din Ucraina, avertizează Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Într-o postare pe rețelele de socializare, acesta vorbește despre „distanțe mai mari de 30 km dintre viitoarele gimnazii în care vor activa clase cu predare în limba română din localități cu populație majoritar românească și cel mai apropiat liceu academic, în care autoritățile ucrainene ne asigură că vor funcționa și clase cu predare în limba română”.
Drumuri zilnice de până la 50 km spre liceele românești, alternativa ucraineană – la doar 15–20 km
Anatol Popescu oferă exemplul comunității teritoriale Reni, unde „doar elevii din Cartal/Orlivka și Barta/Plavni nu depășesc limita maximă de kilometri până la liceul din Satu Nou/Novosilske”. În schimb, „elevii din Frecăței/Lîmánske vor trebui să facă un drum de 57 de kilometri (…) pentru a ajunge la liceul din Satu Nou/Novosilske, ZILNIC”.
Cum credeți, nu ar opta părinții lor pentru înscrierea la un liceu ucrainean din Reni, la doar 16 km, mai ușor?!… În perspectivă, în acest caz – cât ar mai rezista clasele românești de nivel primar și gimnazial, fără o treaptă liceală? Deci, în maxim 5 ani de zile NU VA MAI FI nicio clasă românească în școala din Frecăței/Lîmanske!!! („Ucraina nu va închide nicio școală cu predare în limba română!!!” vor striga sus și tare diplomații ucraineni de la București, în acest caz. Nu?!… Or, nu este singurul!), întreabă retoric liderul asociației.
Potrivit acestuia, în alte localități unde teoretic ar urma să funcționeze gimnazii cu predare în limba română, iar liceul desemnat ar fi la Babele/Ozerne, „nicio localitate nu se află în raza a 30 km”, fiind vorba despre „distanțe între 36 și 185 km”.
Anatol Popescu menționează că Departamentul Educație și Știință al Administrației Regionale de Stat Odesa a confirmat că „în regiunea Odesa doar liceele din Satu Nou/Novosilske și Babele/Al. Averescu/Ozerne ar putea deschide clase liceale cu predare în limba română”.
În același timp, el atrage atenția că „niciunul din cele două licee menționate nu dispune de spații de cazare (regim de internat, cămine) pentru elevii care ar veni de la asemenea distanțe”.
În opinia sa, în lipsa unor alternative viabile, transformarea actualelor licee românești în gimnazii ar putea conduce la diminuarea treptată a învățământului liceal în limba română, din cauza imposibilității practice de a asigura accesul elevilor din localitățile majoritar românești.
„Urgent, Ucraina trebuie să deroge termenul de implementare a reformei școlare în ce privește transformarea actualelor licee românești în gimnazii, în lipsa unor alternative viabile pentru respectarea dreptului constituțional la învățământul în limba maternă pentru românii din regiunea Odesa, Cernăuți și Transcarpatică”, subliniază acesta.
Liderul Asociației „Basarabia” afirmă că, în ultimele două luni, a făcut „demersuri repetate” către autoritățile centrale ale României pentru a obține „sprijin diplomatic concret” și pentru o schimbare de atitudine față de problemele comunității românești din Ucraina.
Prin exemplele oferite, Anatol Popescu sugerează că, deși autoritățile ucrainene afirmă că vor exista clase cu predare în limba română la nivel liceal, amplasarea acestora la distanțe foarte mari față de localitățile majoritar românești face accesul dificil în mod concret. În unele cazuri, elevii ar trebui să parcurgă zilnic peste 50 de kilometri pentru a ajunge la un liceu românesc, în timp ce un liceu cu predare în limba ucraineană se află mult mai aproape. În aceste condiții, părinții ar putea opta, din motive practice, pentru varianta mai accesibilă, ceea ce ar duce indirect la reducerea numărului de elevi înscriși în clasele cu predare în limba română.
În final, Anatol Popescu invită Ambasada Ucrainei în România „să dezmintă informațiile de mai sus sau să măsoare – pe Google Maps, sau la picior, dacă se poate – distanțele rutiere dintre localitățile vizate”, în condițiile în care misiunea diplomatică a publicat în repetate rânduri precizări potrivit cărora reforma educației nu ar afecta drepturile comunității românești.
Opinii din regiunea Cernăuți
Școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți se confruntă cu o criză tot mai accentuată de personal didactic, pe fondul unor schimbări legislative care pot afecta structura actuală a rețelei școlare, potrivit unui reportaj realizat de Agerpres.
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a explicat că sistemul funcționează în prezent în mare măsură datorită cadrelor aflate la vârsta pensionării, cărora li se permite să rămână la catedră. „Acum sunt cei care sunt la pensie şi li se permite să muncească şi dacă oamenii ăştia vor trebui să părăsească locul de muncă, rămânem fără cadre”, a declarat aceasta pentru Agerpres.
Problema este amplificată de faptul că Școala Pedagogică din Cernăuți nu mai oferă module în limba română, iar în regiune nu există o instituție de învățământ superior care să pregătească profesori pentru discipline predate în limba română, de la grădiniță până la liceu. „Noi la Cernăuţi nu am reuşit să avem o instituţie de învăţământ superior în care să producem cadre didactice care predau discipline în limba română în şcoli, de la grădiniţă şi până licee”, a subliniat Bojescu.
În paralel, noua Lege a educației, care urmează să fie aplicată din 1 septembrie 2027, prevede reorganizarea rețelei liceale. Liderii comunității românești avertizează că, în forma actuală, legea ar putea duce la reducerea semnificativă a numărului de licee cu predare în limba română. „Fără clasele de liceu, nu o să aibă posibilitatea să facă o facultate nimeni. Şi aici este durerea noastră, pentru că atunci nu vom avea oameni cu studii superioare care vor putea să fie încadraţi în societate”, a declarat Aurica Bojescu, care reprezintă comunitatea românească în comisiile de negociere constituite la nivelul Ministerului Educaţiei din Ucraina.
Demersuri pentru menținerea rețelei de licee
Problema liceelor este considerată una strategică pentru viitorul comunității. Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuți, a declarat pentru Agerpres că Ministerul român al Afacerilor Externe a intervenit pe lângă autoritățile ucrainene pentru păstrarea actualei rețele de școli și licee.
„Ni s-a comunicat că MAE a transmis o notă verbală către Ambasada Ucrainei la Bucureşti prin care a solicitat păstrarea reţelei actuale de şcoli şi, implicit, de licee. E un demers foarte bun. E bine că există dialog între Bucureşti şi Kiev şi sper să existe rezultate pozitive în interesul ambelor părţi”, a afirmat Vasile Bâcu.
Reprezentanții comunității românești au solicitat, de asemenea, introducerea unor excepții privind numărul minim de elevi necesar pentru funcționarea unui liceu, similar facilităților acordate comunităților montane din alte raioane.
Românii din Ucraina, alarmați de reorganizarea liceelor cu predare în limba maternă (reportaj TVR Moldova)
Nu doar românii din Ucraina critică reforma liceelor – primăria Ivano-Frankivsk cere suspendarea acesteia
Consiliul municipal din Ivano-Frankivsk (centru regional locuit de ucraineni) a adoptat, la 5 februarie 2026, un apel oficial prin care solicită suspendarea reorganizării instituțiilor de învățământ secundar general și a procesului de creare a liceelor academice până la încetarea legii marțiale în Ucraina. Documentul este adresat premierului Ucrainei, Iulia Sviridenko, ministrului Educației și Științei, Oksen Lisovîi, precum și președintelui Comitetului Radei Supreme pentru educație, știință și inovații, Serhii Babak.
În textul deciziei, autoritățile locale subliniază că educația în condițiile unui război de amploare „nu are nevoie de soluții formale și prezentări frumoase”, ci de o evaluare realistă a situației în care trăiesc comunitățile din Ucraina. Consiliul municipal atrage atenția asupra unei combinații de factori care afectează direct accesul copiilor la educație: criza demografică, migrația masivă, riscurile de securitate și instabilitatea financiară.
Potrivit apelului, reforma școlii liceale este prezentată de Guvern drept un pas spre standarde europene de calitate, prin introducerea liceelor academice și a profilării educaționale. „Pe hârtie, acest lucru înseamnă creșterea standardelor. În viața reală, însă, reforma complică accesul la educație pentru mii de copii ucraineni”, se arată în documentul adoptat de consilierii municipali.
Primăria Ivano-Frankivsk avertizează că, în actualul context, reforma nu consolidează sistemul educațional, ci creează riscuri reale de destrămare a acestuia la nivel local. Autoritățile locale menționează că deja se confruntă cu o scădere accentuată a numărului de elevi, iar deciziile luate fără a ține cont de realitățile din teritoriu pot duce la situații critice, inclusiv la dispariția completă a claselor liceale în unele comunități.
BucPress
