„Nici nu a fost posibil să-l recunoaștem…” / Halîna Adamko și-a căutat soțul căzut pe front mai mult de un an și opt luni. A sperat că soțul ei este în viață. Legătura cu Ivan s-a pierdut pe 14 februarie 2023. Câteva zile mai târziu, comisariatul militar i-a înmânat o notificare prin care era informată că soțul este dat dispărut… Trupul soldatului a fost returnat în cadrul unui schimb de prizonieri în vara anului 2024. După câteva luni, el a fost identificat prin analiză ADN — altfel, rudele nu l-ar fi putut recunoaște. Abia în noiembrie anul trecut, familia a reușit să-l înmormânteze în orașul natal. Acum, Halîna își crește singură fetița și îi povestește despre tatăl ei, informează audiovizualul public Suspilne.
Ivan Adamko a servit în Brigada 10 de asalt montan „Edelweiss”. A fost chemat la datorie în primăvara anului 2022. La început, timp de mai bine de jumătate de an, a fost artilerist, iar în ultima lună de viață a luptat ca infanterist de asalt, executând misiuni în zona Bilohorivka, raionul Bahmut. Ivan comunica deseori cu soția, prin telefon și apeluri video. Ulterior, soția primea mesaje scurte. În ultima lună, îi scria soției că îi este tot mai greu să lupte. Pe 14 februarie, Ivan nu a mai citit mesajele soției și nu a mai luat legătura cu ea.
„La ora trei dimineața mi-a scris că îi este foarte greu și că nu a dormit de patru zile. Atât. Când i-am scris din nou în acea zi, la prânz, mesajul nu i-a mai ajuns”, povestește Halîna.
De la comisariatul militar, femeia a primit o notificare că Ivan este posibil dispărut. Atunci au început căutările, care au durat mai bine de un an și jumătate. Halîna s-a adresat poliției și Avocatului Poporului din Rada Supremă. De asemenea, a participat la acțiuni de susținere a militarilor dispăruți. Monitoriza constant canale rusești, sperând să-l vadă pe Ivan printre prizonieri.
Căutările nu au dat rezultate. Autoritățile i-au răspuns că nu pot desfășura o anchetă, deoarece zona în care avusese loc lupta era ocupată de trupele ruse. După un an, Halîna a primit o înregistrare video a ultimei lupte în care a fost implicat Ivan.
„Se vede cum au intrat trei mașini ale rușilor. Poziția era chiar lângă șosea. Pe acel drum mergeau tancuri și transportoare blindate. Când drona a filmat dimineața, perdeaua forestieră era albă, pentru că ningea. Până la sfârșitul zilei, totul devenise negru după luptă”, povestește Halîna.
Femeia a luat legătura și cu camarazii lui Ivan. Unii nu răspundeau sau nu spuneau nimic concret. Ulterior, unul dintre camarazi i-a scris că soțul ei, probabil, a murit — așa i-au spus militarii cu care acesta comunicase.
Trupul lui Ivan a fost returnat în cadrul unui schimb de prizonieri în august 2024. Notificarea privind potrivirea ADN-ului a sosit după câteva luni. Atunci, împreună cu surorile și mama soțului, Halîna a mers pentru recunoaștere. Familia a fost informată că Ivan a căzut sub un bombardament cu mortiere.
„Ni s-a spus că a fost un schimb de 35 de corpuri și că printre ele este un trup care, în urma analizei plăcii unghiale, a avut potrivire ADN cu mama lui Ivan și fiica lui. Nu aveam ce recunoaște. Au deschis — era o cutie împachetată, sigilată, și un sac. Ni s-a spus că Ivan și camarazii săi au căzut sub un bombardament cu mortiere, pur și simplu i-a sfâșiat”, povestește Halîna.
Ivan Adamko și Halîna erau căsătoriți de peste șase ani. Bărbatul își dorea mult un copil, la șase luni după nașterea fiicei Alisa, Ivan a fost mobilizat. Ultima dată când și-a văzut fiica, ea avea un an. Atunci a putut veni acasă pentru zece zile…
Acum, Halîna o duce pe fiica lor de trei ani la mormântul tatălui și îi povestește despre el.
„Cu cât crește Alisa, cu atât mai des întreabă de ce tata nu vine la ea. Nu știu cum să-i explic, pentru că e încă mică. Avem o fotografie și ea știe că acela este tatăl ei. Doar din poze știe că are un tată”, spune femeia.
Ultima întâlnire cu Ivan Adamko a fost în noiembrie anul trecut, la Zastavna. Militarul avea 36 de ani…
Leonid Parpaut
