Opinie
17 decembrie 2021

Cum se vede amenințarea armatei lui Putin prin ochii românilor care trăiesc în Ucraina

Cum se vede amenințarea armatei lui Putin prin ochii românilor care trăiesc în Ucraina
17 decembrie 2021

Cum se vede amenințarea armatei lui Putin prin ochii românilor care trăiesc în Ucraina

Într-un context în care se vorbește tot mai apăsat despre posibilitatea unei invazii ruse în Ucraina, am vrut să aflăm cum se văd lucrurile din poziția românilor care trăiesc în această țară. Românii reprezintă a treia cea mai numeroasă etnie din Ucraina. Jurnalista Hotnews.ro a stat de vorbă cu câțiva dintre aceștia iar perspectivele lor sunt uneori diferite de narațiunile oficiale pe acest subiect.

De mai bine de o lună, de când Putin a trimis peste 100 de mii de militari și armament la granița cu Ucraina, se vorbește apăsat despre posibilitatea unui nou război în regiune. Subiectul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei este dezbătut în presa internațională și română, fără să se știe exact care sunt intențiile lui Vladimir Putin. Mai puțin cele strategice care sunt clare: să țină Ucraina cât mai departe de NATO.

În orice caz, din 2014 de la ocuparea Crimeei și până acum, ucrainenii și rușii nu au lăsat niciodată armele deoparte. În estul țării, continuă luptele cu separatiștii înarmați de Moscova, lupte care au provocat peste 13 mii de morți și 30 mii de răniți, dând o lovitură grea economiei țării.

În acest context complicat, am vrut să aflu cum se vede amenințarea războiului prin ochii românilor care trăiesc în Ucraina. Datele oficiale arată că românii reprezintă a treia cea mai numeroasă etnie din Ucraina, după ucraineni și ruși (151 de mii de persoane înregistrate ca „români” și 258.600 „moldoveni”).

Am stat de vorbă cu câțiva dintre ei și i-am întrebat despre cum decurge viața lor în prezent și dacă sunt afectați sau nu de tensiunile aflate la granițele țării din Est.

Marin Gherman, jurnalist și politolog, Cernăuți: „O stare de război permanent în contexte de funcționare normală a societății și statului”

Marin Gherman este politolog, jurnalist, doctor în științe politice, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți și redactor-șef al Centrului Media BucPress (care include mai multe instituții de presă în limba română din Ucraina).

El povestește că viața în Ucraina s-a schimbat foarte mult după 2014. Pe de o parte, țara s-a orientat tot mai mult spre UE și NATO, pe de alta, au apărut focare de conflicte alimentate de Rusia.

„Din 2014, Ucraina are un conflict sângeros în est, dar se află și într-un război hibrid cu Rusia, care înseamnă dezinformare, știri false, promovarea unor narațiuni de intoxicare și dezorientare a opiniei publice, atacuri cibernetice cu afectarea infrastructurii critice ș.a.”, explică Gherman.

Cei mai dificili ani, continuă el, au fost în 2014-2015, dar, cu ajutorul Acordurilor de pace de la Minsk, Ucraina a reușit să câștige timp și a reușit să-și consolideze forțele de apărare.

„Subiectul războiului ruso-ucrainean este unul actual în fiecare an, iar societatea ucraineană s-a cam obișnuit cu această stare: zilnic presa comunică despre situația din estul Ucrainei, despre militarii ucraineni uciși sau răniți, despre mișcările de trupe lângă granița cu Rusia sau despre situația din Crimeea. Este o stare de război permanent în contexte de funcționare normală a societății și statului. O stare hibridă perfectă”, adaugă el.

Politologul susține că în prezent, după ce Occidentul s-a arătat îngrijorat de concentrarea trupelor rusești la frontierele cu Ucraina, subiectul războiului se discută tot mai mult. Totuși, continuă jurnalistul, nu se simte nici un fel de panică în rândul populației, cu excepția unor raioane din estul Ucrainei.

„Oamenii în estul Ucrainei sunt într-o frică permanentă. Unii nu mai suportă și părăsesc Donbas-ul, mutându-se cu traiul în alte regiuni”, completează expertul.

Cum se prezintă și care este situația la graniță, în Donbas

Marin Gherman spune cum autoritățile ucrainene au dezmințit în această toamnă știrile despre prezența militară rusă enorm de mare la frontierele sale, apoi, după ce a făcut un schimb de informații cu partenerii din SUA, Kievul a recunoscut că Rusia chiar strânge un număr inexplicabil de mare de forțe în apropierea Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a menționat că Ucraina are toate forțele, capacitățile și armamentul necesar pentru a se apăra de un atac direct din partea Rusiei. În același timp, mai susține politologul, autoritățile au încercat să nu permită narațiunilor din Rusia să aducă panică în rândul populației.

„Deocamdată a reușit acest lucru, dar nu datorită capacității sale extraordinare de convingere, ci mai ales în urma unei plictiseli și oboseli a societății de aceste știri despre război”, explică specialistul.

Politologul nu exclude nici asta ca pe un element al războiului hibrid, „de a tot anunța sus și tare că dușmanul este la poarta cetății, dar fără să se întâmple ceva; și când nimeni nu va mai crede într-un război de anvergură – va fi lansat marele atac.

Este ca și în cazul poveștii arhetipice despre băiatul plictisit care striga aiurea că lupul fugărește oile și când lupul cu adevărat a venit nimeni nu l-a mai crezut.”

În ceea ce privește mobilizarea, adaugă el, procesul se desfășura complicat în 2014-2015, dar apoi, treptat, armata ucraineană a început să fie construită mai mult pe principii profesionale, iar costul întreținerii unui militar neantrenat și fără experiență este foarte mare.

„Ucraina are foarte mulți militari cu experiență de luptă în Donbas pe care îi poate mobiliza în orice moment. Sunt și mulți români care au luptat și luptă în estul Ucrainei. Unii și-au dat viața pentru integritatea statului ucrainean, inclusiv rude și prieteni de-ai mei au fost în Donbas și nu s-au eschivat de la valurile de mobilizare”, precizează Gherman.

Cu toate astea, continuă politologul, nu știm cât de pregătită este Ucraina în realitate, iar o invazie rusească de proporții și din mai multe direcții concomitent ar fi una absolut diferită față de războiul de tranșee statice din Donbas, fără aplicarea aviației, blindatelor etc.

În egală măsură, susține expertul, nu știm cât de pregătită este Rusia pentru susținerea funcționalității armatei sale într-o astfel de aventură militară de lungă durată în contextul izbucnirii evidente a unei rezistențe anti-ruse într-o serie de regiuni ucrainene.

„Vladimir Putin s-a înșelat amarnic în 2014, crezând că jumătate de Ucraina este de fapt rusă sau pro-rusă, însă această jumătate în realitate s-a înscris voluntar în rândul forțelor armate.

Sunt absolut interesante imaginile din Donbas, interviurile cu militarii de acolo, dar și mărturiile românilor care s-au întors din estul țării: se observă că un mare procent al personalului militar ucrainean este rusofon, fiind antrenat într-un război de apărare împotriva agresiunii fratelui mai mare care vorbește aceeași limbă. Acești rusofoni ucraineni în loc să întâmpine armata Moscovei cu pâine și sare, apăra Ucraina în tranșeele din Donbass”, mai spune doctorul în științe politice.

„Mai ales sunt îngrijorați românii din sudul Basarabiei, actuala regiune Odesa”

Marin Gherman spune că presa din Ucraina acordă mare atenție acestui subiect, fără să aibă o abordare alarmistă, ci una construită în baza observațiilor din teren și monitorizării reacției internaționale.

Românii din regiunea Cernăuți, adaugă el, cât și întreaga societate, discută despre această situație și nimeni nu vrea să vadă război.

„Mai ales sunt îngrijorați românii din sudul Basarabiei, actuala regiune Odesa, situată într-o zonă geopolitică absolut dificilă: nu departe de Transnistria și la doi pași de Marea Neagră, visată de Rusia ca un lac al său intern”, explică politologul.

El adaugă că mare parte din narațiunile dezinformării ale Rusiei nu ajung la consumatorul informațional din Ucraina, pentru că, spre deosebire de Republica Moldova, Kievul a interzis posturile de televiziune din Rusia, a blocat rețelele rusești de socializare, serviciile de poștă electronică, o serie de agenții de știri și a oferit o securitate medie, „obținută posibil prin metode care par a fi barbare la prima vedere – pentru cetățenii săi.”

Mai mult, completează expertul, au fost sancționate în 2021 o serie de posturi de televiziune din Ucraina care promovau narațiuni ale Moscovei, limba rusă a fost restrânsă în spațiul online (toate magazinele web sunt obligate să aibă pagina Home de bază în ucraineană), în educație (ce-i drept au avut de suferit colateral și școlile cu predare în limba română), în economie, iar Rusia a fost declarată de Parlamentul ucrainean „stat agresor”.

„De fapt, în jurul acestor noțiuni se construiesc narațiunile oficiale ucrainene, inclusiv narațiunile media, despre Rusia, tot ceea ce este rusesc a devenit o mică sperietoare în spațiul public, fără să se acorde prea multă atenție adevăratelor cauze ale acestui conflict din Donbass, soldat cu peste 13 mii de victime”, încheie specialistul.

Alexandru Munteanu, din satul Pol-Vancicăuți, regiunea Cernăuți: „Oamenii sunt îngrijorați mai mult de corupție, salarii mici, lipsa locurilor de muncă, decât de amenințarea Rusiei”


Alexandru Munteanu, lucrător în domeniul construcțiilor și cel care conduce Asociația sportiv-culturală „Ștefan cel Mare și Sfânt” din regiunea Cernăuți spune că este conștient că aceste timpuri sunt marcate de lupta unor interese geopolitice, economice și strategice între puteri mondiale pentru o nouă împărțire globală și locală, inclusiv în Europa de Est (fostul spațiu sovietic).

„Fluxul de informații crează de multe ori o situație confuză și de panică în rândul populației cu scopul de a influența opinia oamenilor despre aceste evenimente, dar și a distrage atenția de la problemele cu care se confruntă cetățenii: corupția totală și cronică, lipsă de locuri de muncă, salarii și pensii mici, exodul populației peste hotare, etc.

Oamenii sunt îngrijorați mai mult de problemele menționate, decât despre amenințarea armată a Federației Ruse”, precizează el.

În prezent, adaugă Alexandru Munteanu, mobilizarea populației nu există. Cele mai multe restricții au fost impuse în primii ani ai conflictului din Donbas, când autoritățile au declanșat primele valuri de mobilizare, inclusiv în zonele locuite de etnici români, fără a fi declarată vreo stare de război.

„La acel moment, fiind primar al comunei Costiceni, am luat conștient decizia de a nu permite înmânarea din partea comisariatelor militare a citațiilor de mobilizare locuitorilor comunei, considerând că acest conflict este un conflict a intereselor politice, economice și persoanele a elitelor și oligarhilor din Ucraina, SUA și Federația Rusă”, explică el.

În presă și la TV, mai spune el, situația din estul Ucrainei este clar discutată, iar opiniile oamenilor sunt împărțite. Mulți cred că ideea unui război pe scară largă este mai mult un scenariu și o insinuare bine pusă la punct de unele cercuri, interne și externe, care profită deja de parcursul ultimilor șapte ani de când a fost creat contextul conflictual.

„În discuțiile cu prietenii prevalează problemele legate de supraviețuirea în aceste condiții dificile social-economice și suntem îngrijorați de viitorul nostru în această țară.

Trebuie subliniat că venirea la putere a unor cercuri naționaliste și xenofobe și implementare unor legi deloc democratice și europene (legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene; legea educației; legea audiovizualului; etc), a provocat un atac dur la drepturile tuturor minorităților naționale, printre care și română, la învățământ, cultură și identitate etnică.

De fapt, această retorică a fost una din cauzele declanșării conflictului din Donbas, de care au profitat elitele politice ruse”, completează fostul primar din Costiceni.

Cât despre situația românilor din Ucraina, el subliniază că, în prezent, comunitatea trăiește momente dramatice și este îngrijorată de probleme socio-economice, cât și cele legate de dezvoltarea și păstrarea culturii și identității, în contextul unei ucrainizări forțate și a lipsei de sprijin din partea autorităților române, care se limitează doar la declarații demagogice și lipsite de fapte concrete, purtate în majoritatea cazurilor cu autoritățile ucrainene, nu cu reprezentanții comunității românești din teren.

„Situația este agravată și mai mult din cauza implementării noii reforme teritorial-administrative care a admis venirea la putere în localitățile locuite de români, a unor persoane necunoscătoare de limba română și străine valorilor românești, dar bine controlabile de autorități”, încheie Alexandru Muntean.

*Vasile, 43 de ani, regiunea Cernăuți: „Viața nu-mi este influențată de amenințarea rușilor”


„Momentan, viața și activitatea nu-mi sunt deloc influențate de amenințarea rușilor și cred că și ucrainenii de aici sunt la fel ca mine. Comisariatele militare cred că au activitate, dar le este greu să prindă mulți bărbați”, spune bărbatul.

El adaugă că nu există restricții, doar cele legate de COVID-19, iar presă și TV nu urmărește, dar se mai uită pe internet. „Sper ca și de data asta rușii să nu atace, iar alarmă pe Facebook în privința invaziei nu am observat. Nici nu se discută pe tema asta.

Cum spuneau în urmă cu ceva ani prietenii mei ucraineni - țara e destul de mare ca războiul din estul ei să agraveze ceva în părțile noastre. Nu vrem război. Ucrainenii sunt foarte îndărătnici, de altfel, rușii demult ajungeau la Odesa”, încheie el.

*Veronica, regiunea Odesa: „Toate aceste manipulări sunt presiuni psihologice ale unui război hibrid, prin atacuri informaționale”

Veronica spune că situația din prezent nu a stârnit panică în rândul populației. În fiecare zi, în mass-media sau TV, Ministerul Apărării comunică câți morți sau câte persoane au fost rănite, iar societatea, spune ea, s-a adaptat la astfel de informații, oricât ar părea de ciudat.

„Oficialii ruși au respins informațiile privind o posibilă invazie, pe care le-au catalogat drept „isterice”, spunând că nu sunt motive de îngrijorare și că repoziționarea unităților militare ruse în teritoriul din cadrul granițelor este o chestiune strict internă.

Din punctul meu de vedere, toate aceste manipulări sunt presiuni psihologice ale unui război hibrid, prin atacuri informaționale”, explică Veronica.

Ea continuă prin a spune că nu trebuie negat faptul că Federația Rusă acordă o atenție sporită Mării Negre, iar anexarea ilegală a Crimeei, în martie 2014, i-a oferit Rusiei un avantaj geostrategic clar, în timp ce transformarea rapidă a peninsulei într-un bastion militar este un lucru îngrijorător.

„Rusia prin „conflicte înghețate” își exercită o influență, o manipulare și control, direct sau indirect, asupra regiunilor. În acest sens, orice tărăgănare în soluționarea acestor conflicte, amenințare, pericolul unui atac, invazii, reprezintă un rezultat favorabil pentru Rusia și o manipulare”, adaugă femeia.

În același timp, Veronica spune că în sudul Basarabiei, în regiunea Odesa, zona Bugeacului, la gura Mării Negre, sunt 250 mii de români care reprezintă un popor pașnic care susţine necondiţionat parcursul european al poporului Ucrainei.

„Este un lucru cert pe care trebuie să-l înțeleagă autoritățile ucrainene. Societatea românească (moldovenească) din această zonă nu se implică în discuții, puțini se informează, majoritatea își duc un trai pașnic, liniștit, respectând legislația ucraineană”, încheie ea.

*Vlad, orașul Ismail, regiunea Odesa: „Un posibil conflict armat, cu ambiții cuceritoare, așa cum sunt cele venite din curtea rușilor, poate distruge toată această idilă”

Bărbatul susține că situația nu este una de panică, deși lumea devine din ce în ce mai îngrijorată. El spune că părerile oamenilor se împart de la „nu cred că se va întâmpla ceva de genul ăsta” la „Doamne, ce ne facem de mâine încolo?”

Din păcate, susține Vlad, sunt mulți nostalgici după perioada sovietică, care cred că venirea rușilor „le va da toată mila Dumnezeiască și vor trăi fericiți ca atunci” și par să nu conștientizeze efectele unui posibil război.

Nu există restricții din partea autorităților centrale, iar chemarea oamenilor pentru serviciul militar se întâmplă în limita celor impuse de legislație.

„Sunt recrutati barbatii, cetățenii ucraineni, care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua trimiterii în unitățile militare și persoanele în vârstă sub 27 de ani, care nu au dreptul la scutire sau amânare a recrutării. În legătură cu agresiunile rușilor de la hotarul cu Ucraina, nu au fost chemați oamenii la armată”, explică el.

Vlad spune că sudul regiunii Odesa este un areal, unde conviețuiesc multe etnii care nu s-au certat unii cu alții niciodată. Este un loc unde te poți bucura de viața frumoasă, iar așezarea geografică contribuie la asta. Lucrurile stau bine și economic, continuă el, deși mai e foarte mult de lucru.

„Aflându-ne la granița cu România, deja sunt în implementare o serie de proiecte comune, ce țin să rezolve o bună parte din problemele existente, dar să și creeze platforme comune pentru un viitor de colaborare bună între vecinii, pe de o parte și cealaltă a graniței.”

Orașul Ismail, continuă Vlad, este unul dintre cele mai frumoase și curate din Ucraina, apreciat atât național, cât și internațional.

„Un posibil conflict armat, cu ambiții cuceritoare, așa cum sunt cele venite din curtea rușilor, poate distruge toată această idilă. Sperăm la un sprijin frățesc din partea statului român, în ceea ce privește influența sa către statele membre ale UE, pentru înăsprirea embargourilor sau a altor presiuni către Federația Rusă, pentru a-și da seama că această agresiune nu este în favoarea sa.”

Valentin Stroia, orașul Ismail, regiunea Odesa: „Nu aș vrea să mă gândesc la asta, dar dacă va fi necesar, o să-mi apăr casa și familia de ruși”

Valentin povestește cum viața decurge absolut normal și mulți cred că „aici, la ei, nu va ajunge.” El vorbește și despre pro-rușii care așteaptă acel moment, însă, per total, nu este o stare de îngrijorare maximă, dar crede că situația se poate schimba odată cu posibilele provocări.

Valentin confirmă faptul că nu există restricții în rândul populației, în timp ce sursele din presa națională, cele pro-ucrainene, fac trimitere la mesajele oficiale ale statului, datele primite operativ de la partenerii NATO și, în primul rând, la aliatul principal SUA.

El, familia lui și prietenii, pro-ucraineni, nu vorbesc mult despre asta, înțeleg riscul major, dar, probabil, nu până la capăt, deoarece nu au avut experiența unui război până acum și speră să n-o aibă nici în viitor.

„Nu aș vrea să mă gândesc la asta, dar dacă va fi necesar, o să-mi apăr casa și familia de ruși și așa o vor face bună parte din compatrioții mei, chiar și etnici români.”

Dana Prepelița-Șașkina, orașul Cernăuți: „Lumea din multe sate adună mâncare, haine și bani pentru cei de pe front”

Dana, o poetă și artistă din Cernăuți, spune că la început, în 2014, simțea o foarte mare panică cu privire la viitor și visa noaptea că se află acolo, în război.

„Tot așteptam să aud că s-a terminat, dar nu s-a terminat nici până astăzi. Mă bucuram că nu sunt chiar aproape de acele locuri, unde murea atâta lume. Mulți cunoscuți au fost duși la război și era foarte trist când auzeam că cineva și-a dat viața acolo ”, spune ea.

Dana crede că în prezent nu mai este așa strașnic ca la început, când mureau mii de oameni pe zi, dar tot sunt știri zilnice despre cei care și-au dat viața acolo și e dureros de auzit asta.

„Mulți bani au mers la războiul acesta și de la fiecare om din salariu se dă un procent oarecare pentru susținerea armatei și a celor ce sunt la război. Lumea din multe sate adună mâncare, haine și bani pentru cei de pe front.

Că suntem români sau ucraineni aici nu are deosebire, toți locuim aici și toți apărăm țara, împreună.”

Poeta mai spune că nu vorbește des în familia despre asta, ci încearcă să abordeze teme pozitive și rar se uită la televizor. „Facem planuri pentru viață, cu familia și copiii. Trebuie să câștigăm bani, să dăm copiilor un viitor fericit. Avem mare nădejde că va fi pace în țară cât mai iute.”

Ion, comuna Slatina, regiunea Transcarpatia: „Sper doar să nu fie mai rău”

Ion spune cum în zona Transcarpatiei este ok, liniște, dar, din nefericire, s-au și obișnuit cu situația începută în 2014.

„Ne-am obișnuit cu războiul din Donbas, iar asta e și bine e și rău, pentru că nu știm ce se mai poate întâmpla. Rusia este imprevizibilă. Românii din zona mea nu au fost afectați așa mult ca restul populației din Ucraina pentru că, de exemplu, nu cunosc pe nimeni care să fi fost trimis în toți acești ani să lupte în conflictul din estul țării”, spune omul de afaceri.

Ion spune că sunt totuși afectați la modul general, pentru că moneda națională a scăzut, prețurile au crescut, iar salariile la ei sunt foarte mici, pensiile și mai mici, iar instabilitatea politică parte că nu mai trece.

„Sperăm să nu se ajungă la o nouă escaladare și că politicienii noștri, în dialog cu Rusia și comunitatea internațională, să-l convingă pe Putin să nu facă și mai mult rău decât a făcut până acum. Răul pe care l-a declanșat în 2014, nu știu când și dacă va mai fi reparat.”

Ion trăiește într-o zonă unde există multe posturi rusești, prin cablu, cu toate că majoritatea sunt interzise de legislația ucraineană, iar populația este influențată și de propaganda rusească.

El spune că sunt știri alarmante și de-o parte și de alta a baricadei. În ceea ce privește viitorul din zonă, bărbatul spune că va fi așa cum îl vor face ei, mai ales că el, spre exemplu, nu se mai bazează pe autorități.

„Sigur că situația din Ucraina e gravă și problemele nu pot fi pe deplin rezolvate din moment ce există la est un război cu Rusia și este nevoie de băgat bani acolo, ca armata noastră să se descurce.

Dar chiar și așa poate că se poate face mai mult și pentru populație. S-au mai modernizat drumuri, școli și s-au refăcut spitale, dar este greu de prevăzut viitorul și într-o țară liniștită, dar cum să mă gândesc la el într-o țară aflată în război. Sper doar să nu fie mai rău.”

*Aceste persoane au solicitat să le fie publicate declarațiile sub pseudonim

Ana Tepșanu, Hotnews.ro

 

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 1569


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți