Opinie
20 iulie 2021

Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin

Cum va gestiona noua putere de la Chișinău relația cu Moscova. Amenințări de la Kremlin

Cu mai bine de un deceniu în urmă, Turcia se conducea după o politică interesantă „zero probleme cu vecinii”. Odată cu instalarea Maiei Sandu la cârma Republicii Moldova, țara pare să fi preluat în linii mari acest concept folosit de căre fostul șef al diplomației turce, Ahmet Davutoğlu. După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat. Este pentru prima dată în istoria de 30 de ani a Republicii Moldova când forțele pro-europene reușesc să concentreze atât de multă putere, iar aceasta gravitează, desigur, în jurul președintei Maia Sandu.

Publicațiile internaționale și chiar și cele din România se grăbesc să elogieze victoriile remarcabile ale dreptei și leadership-ul de la Chișinău. Impresia este că deja că toate problemele grave ale Republicii Moldova sunt gestionate de către noua putere când, în realitate, nici măcar nu a început drumul sinuos al reformelor. Laudele din presă și aprecierile entuziaste ale unor analiști și influenceri de la București și Bruxelles pot avea însă un efect toxic fără proba concretă a schimbărilor survenite pe fondul aplicării reformelor.

Cu alte cuvinte, mai este mult până departe, iar reușita Maiei Sandu și a PAS-ului depinde și de centrul de putere de la Moscova. Rămâne de văzut în ce măsură Rusia va juca „la rupere” cu Republica Moldova. Vor fi obstrucționate sau nu eforturile noii puteri de la Chișinău? Acestea sunt teme esențiale de reflecție pentru viitor, după ce stările de eforie și adulație vor fi trecut, iar gândirea critică, rațională și privirea limpede se vor reașeza la locul lor firesc.

Kremlinul nu are nici cel mai mic interes să vadă Republica Moldova reușind pe calea pro-europeană. Unii încearcă chiar adormirea vigilenței pe tema asta, spunând că miza mare acum pentru Rusia este Ucraina și că Republica Moldova ar fi aruncată în ungherul intereselor Kremlinului în regiune. Nici pe departe. Republica Moldova contează pentru Moscova, iar punctul nevralgic pe care aceasta vrea să-l mențină este Transnistria, acest „forward operating base” adânc implantat în coasta estică a NATO și Uniunea Europeană.

Moscova controlează de facto republica separatistă și va apăsa din nou la nevoie acest „punct de presiune”. Se transmit mesaje alambicate atât de la Tiraspol și Moscova pe dosarul transnistrean, semn că jocurile uzuale pe acest subiect deja au început.

Joc la derută

Chiar a doua zi după alegerile parlamentare, pe 12 iulie, Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri CSI, integrare euro-asiatică și relații cu compatrioții, transmitea un mesaj interesant către Chișinău.

„Politica Rusiei față de Moldova va depinde de guvernul care a fost ales: dacă acest guvern respinge Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință, în special, atunci ne vom consolida factorul transnistrean”, spunea Kalașnikov.

Sigur, el este un politician din eșalonul doi de putere de la Moscova, dar intervenția sa este un semnal de avertisment transmis de Rusia. 

Mai mult, el a nominalizat regiunea separatistă transnistreană ca fiind între „două state ostile” – Republica Moldova și Ucraina, chiar dacă retorica oficială a Rusiei e că Transnistria e parte integrată a Republicii Moldova.

Kalașnikov a mitraliat apoi într-o singură frază mesajul pe care voia să-l transmită la Chișinău: „declarațiile conciliante ale PAS despre relațiile cu Rusia în ajunul alegerilor se vor transforma în pro-UE și pro-NATO și în resuscitarea scenariului de forță față de Transnistria și ulterior, probabil, unirea cu România”. Așadar, un scenariu în crescendo ce sintetizează într-o frază toate temerile Rusiei față de dezvoltarea pe viitorii ani ai Republicii Moldova. 

Într-adevăr, de la instalarea sa în fotoliul de președinte, Maia Sandu nu a alimentat vreo retorică anti-rusă și nu a făcut-o nici în campania electorală pentru prezidențiale. Ea nu a dorit să stârnească la nivel verbal ursul din bârlog, dar chiar și așa Rusia s-a implicat enorm la prezidențiale în sprijinul favoriților săi și la fel și la parlamentare. De la bani negri, logistică, specialiști și politehnologi, operațiuni speciale, intoxicări și dezinformări, mass media aservite etc., Rusia a făcut de toate pentru a obstrucționa forțele proeuropene și pe Maia Sandu.

Este un semnal că Rusia va continua jocurile subterane pe care le face de trei decenii la Chișinău și va puncta oficial, prin declarații, atunci când va fi nevoie.

Strategia Chișinăului

În ceea ce privește raportarea Chișinăului la dosarul transnistrean, este cel mai probabil că acesta va fi pus, cel puțin în viitorul apropiat, într-un con de umbră. PAS și Maia Sandu au făcut clar faptul că se vor concentra pe chestiuni de reformă a justiției și și curățarea sistemului căpușat al statului.

PAS și Maia Sandu nu pot deschide prea multe fronturi pe care să se lupte, iar dosarul transnistrean cu siguranță ar trezi pasiuni nebune la Moscova.

Pe 16 iulie, Maia Sandu și-a prezentat prioritățile de politică externă în 2021 și 2022. Esența mesajului este că Republica Moldova nu vrea să fie implicată în vreun conflict regional, nici să fie o povară de securitate în plus pentru mediul internațional. În tot documentul nu există nici măcar o referire expresă la Rusia, iar dosarul transnistrean este inclus, dar fără a fi numit expres, în zona preocupărilor de securitate și stabilitate.

La fel, liderul interimar al PAS, Igor Grosu, a declarat după alegerile parlamentare că partidul său nu vrea deteriorarea relațiilor cu Rusia, care are un cuvânt greu de spus în problema transnistreană. „Noi trebuie să le explicăm interlocutorilor din Federația Rusă că soluționarea acestui conflict este mult mai reală decât alte conflicte din spațiul CSI. Și el poate fi un exemplu și pentru Federația Rusă, și pentru alți mediatori, și pentru cetățenii Republicii Moldova, în primul rând”, a declarat președintele interimar al PAS la TVR Moldova.

Cu toate acestea, există voci în rândul analiștilor de la Chișinău care afirmă că o viitoare relație cu Rusia pe această dimensiune depinde și de cel care va veni în funcția de vicepremier pentru Reintegrare și va prelua acest dosar. Depinde foarte mult dacă acesta va fi un „hardliner” care va juca de pe o poziție mai dură, sau un negociator moderat, deoarece încă există foarte multe probleme vechi, dar și ocazionale, între Chișinău și Tiraspol.

Aici putem include și „problema găgăuză” care face parte din același complex al punctelor de presiune pe care Moscova le poate activa în caz că va dori să creeze probleme în rândul comunităților rusofone.

Interese economice divergente

Dar problemele nu se opresc aici. Un alt aspect care va trebui gestionat cu grijă de noua putere de la Chișinău este aprovizionarea cu gaze. Faptul că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost pus în funcțiune și va livra din octombrie gaz din România către Republica Moldova cu siguranța vine să afecteze interesele directe ale Rusiei în Republica Moldova.

Conducta din România va crea pârghii de negociere în privința noului contract de livrare a gazelor în Republica Moldova de către Gazprom și ar putea reduce prețul acestora. In extenso, acest lucru va diminua impactul „armei energetice” a Rusiei asupra Moldovei și influența politică câștigată prin intermediul acesteia. Cu siguranță, Moscova nu este încântată de acest aspect.

Mai mult, perspectiva apropiată a interconectării cu România și pe dimensiunea infrastructurii de transport de energie electrică va fi din nou o lovitură pentru Rusia. Interconectarea Republicii Moldova la România, țară care produce suficientă energie electrică pentru a o și exporta, va lovi direct în interesele Rusiei și în economia regiunii separatiste transnistrene. În prezent, Republica Moldova își „importă” energia electrică din Transnistria, mai exact de la Centrala de la Cuciurgani, deținută de colosul rusesc Inter RAO. Gazele naturale livrate de Gazprom sunt arse și transformate în energie electrică care pleacă apoi, în mare parte, către Republica Moldova. Prin acest proces se asigură o bună parte a bugetul anual al regimului de la Tiraspol. Transnistrenii nici măcar nu plătesc acel caz la Gazprom de mai bine de 14 ani și astfel s-a acumulat o datorie istorică de peste 7 miliarde dolari, pe care Moscova o impută Chișinăului. Odată ce Republica Moldova va fi conectată la România și sistemul energetic european, acest lucru va aduce mari prejudicii Rusiei ca influență în regiune și ar putea afecta și șansele de supraviețuire ale regimului separatist de la Tiraspol.

Nu în ultimul rând, neoficial, în Rusia lucrează undeva pe la 400.000 de moldoveni. Rusia are destule pârghii pentru a le face viața grea acestora și, de asemenea, poate refuza să elibereze permise de muncă pentru moldoveni. Acest lucru s-a întâmplat în trecut și astfel s-a creat o problemă ce a trebuit gestionată de către autoritățile de la Chișinău.

Pe agenda bilaterală ar putea inclusă și o negociere a exporturilor moldovenești în Federația Rusă. Există în continuare agricultori moldoveni care nu au reușit să se reorienteze spre piețele europene ce înghit deja peste 66% din exporturi. Circa 15% din totalul exporturilor de produse moldovenești merg spre piețele din CSI, iar 9% în Rusia.

Așadar, agenda bilaterală Moscova-Chișinău este mai degrabă una încărcată și nu va putea fi evitată. Chiar dacă noua putere de la Chișinău vrea să se concentreze mai mult pe acțiuni constructive interne, este foarte posibil ca hărțuirile politice de tip „război de gherilă” să apară inevitabil cu o Federație Rusă ostilă drumului european pe care l-a ales Republica Moldova. Politica struțului nu este nici ea o soluție pentru a nu stârni furia ursului. „Probleme înghețate” de pe agenda bilaterală complicată se pot reaprinde rapid și cu o intensitate mare, așa că Moscova încă joacă „partida moldovenească”. 

Mădălin NECȘUȚU, pentru Veridica.ro, prelut de Agenția BucPress

Despre autor: Este corespondentul Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) la Chișinău și reporter al Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. Are studii în istorie și diplomație. A avut burse și a făcut stagii de pregătire în jurnalism în SUA, Europa și Orientul Mijlociu. Scrie pentru Balkan Insight, Euronews și alte media europene.

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 400


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți