Opinie
30 aprilie 2020

Dimensiunea geopolitică a regiunii Marea Baltică – Marea Neagră: trecut și prezent

Dimensiunea geopolitică a regiunii Marea Baltică – Marea Neagră: trecut și prezent

Încă din cele mai vechi timpuri, potențialul de tranzit al regiunii Marea Baltică – Marea Neagră, din care face parte Ucraina, a fost motivul pentru care diferite forțe din spațiul eurasiatic au folosit-o ca o punte de legătură importantă între vest și est, între nord și sud. 

Astfel, în Evul Mediu și în epoca modernă, când în teritoriul regiunii au apărut primele formațiuni de stat, existența puterii centralizate nu a oprit procesele excentrice și intențiile popoarelor de a obține control asupra teritoriului axei Marea Baltică – Marea Neagră. Cu toate acestea, în momentele critice, când a fost constatată adevărata amenințare a cuceririi externe a popoarelor din regiune, eforturile unite ale acestora au fost suficient de puternice.

Acest tip de acțiune pragmatică a devenit o adevărata pagină eroică în istorie: Grunwald (1410), Orsha (1514), Hotin (1621), Viena (1683) etc.

Din păcate, în urma consolidării permanente a imperiilor nou formate în regiune, la sfârșitul secolelor XVIII - XIX, popoarele din Intermarium (balți, belaruși, polonezi, români, slovaci, maghiari, ucraineni, cehi etc.) au pierdut rămășițele din statul lor. Pentru mulți acest lucru a durat până la începutul secolului XX.

În perioada fazei finale a Primului Război Mondial popoarele din regiune au primit o bună șansă de a câștiga libertatea râvnită. Războiul Mondial și evenimentele revoluționare care au avut loc pe teritoriul imperiilor, a schimbat ordinea de zi în Europa de Est, în care a început procesul de renaștere a națiunilor suverane -  un pas destul de important pentru consolidarea securității întregului continent de după război.

Merită menționat faptul că eforturile comune ale polonezilor și ucrainenilor,  care la 21 aprilie 1920 la Varșovia au încheiat un acord-militar politic,  au reușit să oprească ofensiva bolșevică și să stopeze ascensiunea Moscovei în Europa.

De asemenea, este necesar să subliniem faptul că în această perioadă au fost făcuți pași în direcția unei politici de apropiere a popoarelor din regiune, care și-au declarat independența. S-a intenționat să fie semnată de către membrii delegațiilor Conferinței statelor baltice (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Populară Ucraineană - UNR, Finlanda), care a avut loc între 6 august și 6 septembrie 1920, în apropiere de Riga, o convenție politică menită să fondeze Antanta de Est și Uniunea Mării Baltice – Marea Neagră. Deci, delegațiile au reușit să producă o serie de rezoluții importante, propuneri și convenții menite să reunească statele participante la politică economică, militară prin comunicații culturale și relații științifice.

Cu toate acestea, din păcate, nu toate națiunile au reușit să-și păstreze tânăra stare de stat. Printre acestea au fost Ucraina și Belarus, care în primul rând au căzute victime ale expansionismului Rusiei bolșevice. Aceasta din urmă avea o mare dorință de a controla spațiul între Marea Baltică și Marea Neagră, așa cum au făcut-o statele predecesoare. Din aceste motive, ucrainenii și belarușii sunt, probabil, cele mai vulnerabile popoare din perioada interbelică, inclusiv în ceea ce privește eforturile de a-și păstra suveranitatea.

Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Moscova. Pașii de mai departe sunt o demonstrare a faptului că state ca Ucraina și Belarus nu au fost ultimele bucate pe masa geopolitică a Moscovei. După ce a așteptat o perioadă de timp, Kremlinul din nou a pus în practică planurile sale de revanșă. Este vorba de evenimentele care au avut loc după cel de al Doilea Război Mondial. După acel război, Europa a fost împărțită în sfere de influență, care a determinat o confruntare între diferite blocuri militare în cadrul „războiului rece”. Confruntarea globală a amenințat existența întregii omeniri.

Din fericire, în 1989-1991, Ucraina, Polonia, Lituania și alte țări din regiune au obținut independență deplină, atât de dorită de populație.  Deși nu toate problemele istorice controversate au fost rezolvate, popoarele se străduiesc în acest sens, iar eforturile diplomatice comune joacă un rol major. Popoarele își doresc să creeze un spațiu al înțelegerii. Acordul de la Varșovia și Convenția politică de la Riga pot fi un exemplu al unor alianțe situative, care au avu ca scop să protejeze interesele naționale. Ar fi un model și pentru zilele noastre.

După destrămarea Uniunii Sovietice, noul stat Ucraina, spre marea surpriză pentru sine, a devenit o republică, care a  deține controlul supra căilor din axa Mării Baltice - Mării Negre, fiind important faptul că majoritatea statelor ONU au  recunoscută Ucraina ca stat independent în acele frontiere care au apărut după al Doilea Război Mondial, ceea ce face o transformă în cea mai mare țară cu teritoriu situat în Europa în întregime. În plus, oficial Kiev a primit o ieșire de vis spre mările Negre și Azov și, prin urmare, o conexiune indirectă cu oceanele.

Este importantă învecinarea la granițele vestice și sud-vestice ale Ucrainei cu statele membre ale Uniunii Europene (Polonia, Slovacia, Ungaria, România), care au o piață comună și o liberă circulație a mărfurilor, serviciilor și persoanelor . Aceasta, împreună cu faptul prezenței pe teritoriul ucrainean a porturilor maritime, îmbunătățește poziția Ucrainei ca stat de tranzit, ceea ce oferă șanse de actor important în regiune.

Această situație oferă perspectiva pentru crearea de noi rute de transport  pentru circulația de mărfuri și pasageri de la est la vest și invers (de exemplu, aderarea la inițiativa Chinei pentru o centură de sens unic). O restabilire completă în viitor a navigației pe râu între Ucraina și țările nordice va deschide mai multe oportunități atât pentru economia națională, cât și pentru toate țările din regiune.

În contextul celor menționate mai sus, este foarte important faptul că Ucraina își definește orientarea politicii externe, proclamând opțiunea pentru integrarea în spațiul european și euro-atlantic, care este fixat atât la nivel constituțional, cât și susținut în mare parte de cetățenii ucraineni. Acesta ar putea fi un factor pentru aprofundarea în continuare a cooperării Ucrainei cu Occidentul, în contextul sferei politice și economice, dar și a armatei, cu perspectiva de a transforma țara noastră într-un avanpost al lumii libere împotriva amenințărilor asupra modului de viață liberal-democratic.

Provocările care amenință stabilitatea rămân. Vorbim despre consolidarea politicii agresive a Federației Ruse (care acționează împotriva Ucrainei și altor țări din regiune), o creștere a tensiunii în Orientul Mijlociu și situația din Balcani etc.

Prin urmare, este de înțeles de ce țările occidentale sunt interesate în cooperarea cu țările din regiune, inclusiv cu  Ucraina. Discutăm despre rolul factorului geografic, în special, analizăm alocările anuale din vest a fondurilor, inclusiv din SUA, pentru asistența de securitate statelor din regiunea Mării Baltice – Mării Negre, urmărim cu atenție exercițiile militare regulate ale NATO, consolidarea capabilităților de apărare, a unor sisteme de apărare anti-rachetă în România și Polonia sau Centrul de management operațional al flotei din Ucraina.

Pare a fi una de perspectivă uniunea a 12 state UE – Inițiativa celor trei mări, care este direcționată spre crearea unui dialog regional pe diferite domenii de activitate. Din păcate, Ucraina nu este conectată la acest proiect, însă liderii politici de la Kiev sunt interesați în respectivul proiect, sperând că Kievul va face parte cândva din Intermarium.

Așadar, putem constata că situația geopolitică pe axa regiunii Baltice – Marea Neagră are mari semnificații pe continent. Acest lucru este determinat de situarea geografică a regiunii care unește estul cu vestul, care întrunește popoarele ce-și doresc să conviețuiască în mod pașnic și să-și apere statele de provocările continentale și globale.

Stanislav JELIHOVSKI

Doctor în științe politice,

specialist principal la Academia Diplomatică din Ucraina

„Hennady Udovenko” din cadrul Ministerului de Externe

Discurs rostit în cadrul mesei rotunde internațională  „Politica istoriei: între regiunea Baltică și Marea Neagră”, desfășoară la Kiev în data de 29 aprilie 2020 în regim de videoconferință  

 

 

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 553


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți