Opinie
Redactor: Marin Gherman
29 ianuarie 2018

Efectele negative ale Legii Educației din Ucraina, amintite în concluziile finale ale Mesei rotunde internaționale de la Constanța

Efectele negative ale Legii Educației din Ucraina, amintite în concluziile finale ale Mesei rotunde internaționale de la Constanța

Sâmbătă, 27 ianuarie a.c., s-a desfășurat, în organizarea Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța (singura asociație de geopolitică din regiunea Dobrogei), cu participarea a 20 de experți din R. Moldova, Ucraina și România, Masa rotundă internațională cu tema O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte și convergențe – informează Agenția BucPress.

Principalele concluzii ale experților: În momentul de față, se construiește o nouă arhitectură geopolitică la litoralul pontic. Principalele trăsături ale acesteia pot fi conexate creșterii apetitului expansionist / hegemonic al Moscovei, diminuării deliberate a prezenței și influenței externe a SUA, experimentării unei formule bipolare de alianțe externe a Ankarei, influenței testării în regiune a unor forme de război hibrid, militarizării sporite a regiunii, transformării spațiului pontic într-un poligon de negociere politică, între marii actori, a unei posibile noi ordini globale etc.

Bucureștiul are capacități limitate de participare la jocurile geopolitice actuale, inclusiv în spațiile din care se așteaptă expertize de substanță (Marea Neagră, sud-estul Europei, relațiile cu R. Moldova, conflictul transnistrean etc.). Clasa politică din România manifestă un interes redus pentru consolidarea politicii externe a Bucureștiului, pe fondul unor dispute politice interne cu pariuri mici, dominate de interese personale și de retorici populiste. Lipsesc premisele necesare revenirii României în formatele geopolitice majore care au consacrat-o în plan internațional în trecutul deja îndepărtat, iar oamenii de stat dispuși să își asume roluri și responsabilități în noile arhitecturi securitare din jurul României sunt, la București, tot mai puțini.

Deși orașul Constanța ar avea, teoretic, un potențial geopolitic semnificativ, nu sunt motive să se estimeze o prezență solidă a acestuia în procesele de coeziune a comunității analitice pontice. Resursa academică și științifică limitată a orașului, interesul anemic al autorităților locale față de nevoile de dezvoltare pe termen lung a orașului și absența proiectelor de amplitudine, de categorie strategică, ale acestuia reprezintă principalele cauze ale absenței Tomisului din eforturile comunității pontice de a crea soluții geopolitice stabile și pozitive la turbulențele ce au loc în regiune.

Intensificarea unor mișcări naționaliste și populiste în sud-estul Europei și la Marea Neagră nu poate fi de bun augur în acest context geopolitic sumbru și complicat. În context, adoptarea noii legi-cadru a Educației de către Rada Supremă din Ucraina generează deservicii majore chiar capacității Kievului de a proba/confirma solidarități și consensuri interne și/sau intenții de normalizare a raporturilor cu țările vecine acesteia, membre UE. Efectele nocive ale adoptării acestei legi se reflectă în degradarea încrederii greu câștigate recent în relația Kievului cu Budapesta, București și Varșovia, în intensificarea animozităților și tensiunilor interetnice interne, în consolidarea trendului primejdios de a trata minoritățile etnice drept un factor de destabilizare.

Prioritățile de acțiune politică, în această perspectivă, ale țărilor din bazinul pontic, din perspectiva obiectivului strategic comun/consensual de diminuare a riscului apariției unor noi conflicte majore în regiune sau de prevenire a permanentizării celor deja existente, ar putea fi: crearea unei platforme paneuropene (regionale) de combatere a propagandei și războiului informațional derulate în prezent, în bazinul pontic, de către actorii hegemonici; consolidarea dialogului dintre experți; abținerea de la măsuri politice populiste cu efect negativ direct asupra calității și nivelului actual al relațiilor bilaterale dintre diferite state riverane; revenirea consensuală la primatul normelor de drept internațional.

Pentru România, este obligatorie adoptarea unei Strategii de securitate navală; se impune totodată ieșirea clasei politice autohtone din paradigma gâlcevei de cartier, coroborată cu acțiuni concrete ale acesteia pe linia eficientizării diplomației naționale și stabilirii de ținte strategice adecvate pentru politica noastră externă. Actuala țintă strategică de ordin regional nu poate fi redusă la prezența militară consolidată a NATO la Marea Neagră – este nevoie de măsuri complementare și de capacități ridicate de acțiune la nivel strategic în regiune, care să recalibreze prezența noastră la jocul de șah geopolitic în bazinul pontic.

Un sumar al concluziilor și recomandărilor formulate în cadrul dezbaterii va fi transmis de către organizatori participanților la eveniment, factorilor decidenți și cercurilor analitice specializate din România, R. Moldova și Ucraina, potrivit unui comunicat de presă al Asociației Casa Mării Negre, remis Agenției BucPress.

BucPress   

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 911


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți