Opinie
Redactor: Marin Gherman
14 septembrie 2021

FAKE NEWS: Conflictul din Donbass – în interesul Occidentului și al Kievului

FAKE NEWS: Conflictul din Donbass – în interesul Occidentului și al Kievului

Aniversarea a șapte ani de la semnarea primului acord de pace de la Minsk a fost folosită pentru reluarea narațiunilor false potrivit cărora Ucraina nu și-ar dori pace în Donbass, iar politicile sale, încurajate de Occident, ar fi motivate de rusofobie.

ȘTIRE: „Statul ucrainean există pentru a se opune „agresiunii rusești” și pentru a preveni „genocidul”, determinat de apariția acestui stat. Pierderile economice, jertfele umane și absența Donbass-ului în componența Ucrainei nu prea sunt teme de reflecție pentru liderii ucraineni. […] Occidentul nu numai că rabdă, dar și susține continuarea conflictului, iar Ucraina dispune de toate resursele necesare, cel puțin, pentru înghețarea conflictului.

[…] Pacea ar putea fi instaurată doar atunci când va avea loc capitularea totală a Rusiei, cu recuperarea de către Kiev a Donbass-ului și Crimeii, cu achitarea contribuțiilor. Dar și așa, Ucraina, ar fi cerut [de la Rusia] regiunea Kuban și zonele cu zăcăminte de gaze...

[…] Potrivit Acordului de pace de la Minsk, în Ucraina are loc un conflict intern și Rusia nu este parte a lui, iar rezolvarea acestuia trebuie să aibă loc pe calea negocierilor dintre puterea centrală ucraineană și autoritățile „raioanelor aparte ale regiunilor Donețk și Lugansk”.

[…] Ucraina nici nu are de gând să respecte acordurile de pace, iar această poziție este susținută de „garanții” procesului de pace – Germania și Franța”, scrie ukraina.ru.

NARAȚIUNI:  1. Ucraina nu respectă acordurile de pace de la Minsk, iar conflictul din Donbass este în interesul Occidentului 2. În Ucraina are loc un război civil, iar Rusia nu este parte a conflictului.

CONTEXT / ETOS LOCAL: Conflictul din estul Ucrainei s-a declanșat în 2014, după ce președintele Viktor Ianukovici a fugit în Rusia drept urmare a unei revolte sociale, Euromaidanul, cauzate de refuzul acestuia de a semna Acordul de asociere cu UE. Din 2014 Moscova finanțează și sprijină mercenari și forțe separatiste constituite în cadrul a două republici autoproclamate, „DNR” și „LNR”, ce controlau o mică parte din teritoriul regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk.

Pentru a opri faza intensă a conflictului, la 5 septembrie 2014, după lungi negocieri, a fost încheiat primul Acord de pace de la Minsk. Procesul de la Minsk reprezintă un format de negocieri dintre Ucraina și Rusia, cu participarea neoficială a reprezentanților republicilor separatiste „DNR” și „LNR” și sub monitorizarea OSCE. Există două acorduri de la Minsk de încetare a focului, încheiate în 2014 și 2015, care reglementează negocierile. După discuții inițiale în format trilateral, punctele convenite sunt discutate în cadrul formatului Normandia, unde participă Germania, Franța, Ucraina și Rusia.

Ucraina a anunțat în repetate rânduri comunitatea internațională că Rusia nu respectă procesul de pace de la Minsk ca modalitate diplomatică de a rezolva conflictul, iar mercenarii finanțați de Moscova încalcă zilnic armistițiul. În schimb, Kremlinul neagă aceste acuzații, promovând prin organele sale de presă narațiuni despre conflictul din Donbass ca un război civil, despre încurajarea războiului de către Occident și dreptul istoric al Rusiei de a-și proteja populația rusofonă din estul Ucrainei.

La 5 septembrie a.c., ambasada SUA în Ucraina i-a cerut Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina: „Rusia trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru încheierea conflictului”.

OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de arăta că în Donbass are loc un război civil, încurajat de Occident, la care nu participă Rusia. Moscova este portretizată ca o victimă a complotului dintre Ucraina și Occident, având dreptul să se apere și să protejeze populația vorbitoare de limba rusă de rusofobia Kievului, susținută de UE și SUA.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În realitate, nu este în interesul Ucrainei sau al Occidentului să existe un focar de conflict în Donbass. Orice conflict frânează dezvoltarea economică, blochează liberul schimb de bunuri, capitaluri și forță de muncă, ceea ce nu poate să fie în interesul vreunui stat. Atât UE, cât și NATO și SUA, au condamnat acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea și au transmis mesaje de pacificare. Occidentul nu a încurajat conflictul, ci dimpotrivă, prin sancțiunile impuse Rusiei, prin crearea unor formate de negocieri, ca, de exemplu, platforma de la Minsk, a încercat să transforme conflictul într-un dialog diplomatic și politic. Interesul Occidentului este instaurarea păcii și anularea tuturor sancțiunilor care blochează mai multe domenii de cooperare dintre entitățile economice occidentale cu cele din Rusia.

Ucraina este acuzată de Rusia de nerespectarea Acordului de pace de la Minsk, dar fără să fie prezentate dovezi. De cele mai multe ori, presa rusă face aluzie la refuzul Kievului de a purta negocieri directe cu liderii separatiști (declarați teroriști în Ucraina) și de a organiza alegeri libere în estul Ucrainei. Kievul însă susține că potrivit acordurilor de pace, alegerile trebuie să aibă loc în Donbass după ce Rusia își retrage de acolo forțele armate și mercenarii, astfel încât alegerile să fie cu adevărat libere. Ucraina nu își dorește să ofere o legitimitate separatiștilor și mercenarilor finanțați de Rusia și din aceste considerente refuză să negocieze direct cu ei.

Kievul subliniază că, dacă Rusia nu ar fi susținut mișcările separatiste din Donbass, războiul nici nu ar fi avut loc, iar teritoriul era eliberat în 2014. Purtătorii de cuvânt ai armate ucrainene reclamă zilnic la OSCE încălcări ale armistițiului din Donbass de către mercenarii finanțați de Rusia. De aceea, narațiunile despre neimplicarea Moscovei în conflict sunt false.

De menționat că Acordul de la Minsk, cunoscut şi ca „Minsk-1”, a fost semnat de ambasadorul Heidi Tagliavini (OSCE), cel de-al doilea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima (din partea Ucrainei), ambasadorul Federaţiei Ruse în Ucraina, Mihail Zubkov (din partea Rusiei), reprezentanții autoproclamatelor „republici populare  Lugansk şi Doneţk”, Oleksandr Zaharcenko şi Igor Plotniţki. În prezent Rusia preferă să nu-şi aducă aminte de semnătura lui Zubkov pe document, declarând că nu este participant la conflict, ci un simplu observator.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Conflictul din Donbass și anexarea Crimeii de către Rusia au determinat consolidarea unor atitudini anti-ruse în Ucraina. Rusia a fost declarată printr-o rezoluție a Parlamentului de la Kiev „stat agresor”. Acest conflict, dar și Euromaidanul din 2013-2014, au favorizat formarea unei identități civice ucrainene consolidate. Presa rusă a criticat în repetate rânduri aceste avânturi patriotice din Ucraina, catalogându-le ca forme ale rusofobiei, încurajate, chipurile, de Occident.

Marin GHERMAN, pentru Veridica.ro, preluat de Agenția BucPress

Despre autor: Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Doctor în științe politice. Președinte-fondator al Centrului Media BucPress –asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista „BucPress” și BucPress TV.

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 459


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți