Opinie
Redactor: Marin Gherman
08 iunie 2021

În atenția Președintelui României - Memoriu “Situația românilor din Ucraina”

În atenția Președintelui României - Memoriu “Situația românilor din Ucraina”

Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” s-a adresat către Președintele României Klaus Iohannis cu rugămintea insistentă de a cere, în limitele competențelor constituționale, respectarea și asigurarea drepturilor firești, ale românilor din Ucraina, expuse în Memoriul “Situația românilor din Ucraina” elaborat în strictă concordanță cu prevederile Constituției și Acordurile internaționale ale Ucrainei.

4.06.2021 - Către:

Președintele României
Klaus IOHANNIS

Excelența Voastră,

Bazându-ne pe buna intenție și declarațiile recente ale Conducerii Ucrainei de a ridica relațiile cu România la nivelul unui “Parteneriat Strategic”, care, printre altele, presupune respectarea drepturilor și protejarea minorităților naționale, și, în special, asigurarea realizării tuturor drepturilor și libertăților firești, inclusiv a celor fixate în Constituția și angajamentele internaționale ale Ucrainei privind persoanele care apațin minorităților naționale sau lingvistice;

Aflând despre posibilitatea unei întâlniri sau discuții oficiale între Excelența Voastră și Excelența Sa, Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski;

Amintind că populația Românească  a votat masiv cu susținere aproape totală la alegerile președințiale din Ucraina cu candidatul Volodymir Zelenski în speranța readucerii legislației privind drepturile minorităților naționale în strictă concordanță cu toate prevederile Constituției Ucrainei;

Nădăjduind că aceste discuții, dintre Excelențele Voastre, vor fi constructive, într-un spirit de parteneriat strategic și cu scopul de a accelera procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană;

Reamintindu-Vă de MEMORIUL transmis oficial Excelenței Voastre în legătură cu preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019, în care au fost reafirmate cerințele vitale ale Comunității Românești din Ucraina, necesare pentru menținerea identității etno-culturale și supraviețuirea noastră ca Neam, care în permanență au fost abordate pe parcursul anilor de către reprezentanții noștri în diferite instanțe, atât la nivel local, regional sau național, cât și cel internațional;

Atrăgând atenția că populația Românească este POPULAȚIE AUTOHTONĂ în locurile viețuirii tradiționale în Ucraina;

Manifestând îngrijorare față de tendințele din ultimii ani de îngrădire la nivel legislativ a drepturilor noastre etno-naționale și lingvistice, garantate chiar de Constituția și acordurile internaționale în vigoare ale Ucrainei;

Ținând cont de bunăvoința ministerelor de externe ale Ucrainei și României de a  reanima activitatea Comisiei mixte Ucraineano-Române privind examinarea stării respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

Dat fiind faptul, că pe 28 mai 2021 în cadrul întâlnirii cu mediul asociativ Românesc din regiunea Cernăuți a fost înmânat în mod public și oficial “MEMORIULUI privind situația și doleanțele populației Românești din Ucraina” Vice-Ministrului de externe al Ucrainei, Vasil BODNAR, și  Secretarului de stat al Ministerului de externe al României, Danuţ Sebastian NECULĂESCU, pentru a fi transmise spre examinare și soluționare în Comisia mixtă Ucraineano-Română privind examinarea stării respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

Având ca suport art.7 al Constituției României, prin care se garantează că România, ca stat, sprijină întărirea legăturilor cu Românii din afară frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt;

Afirmând că toate doleanțele noastre se încadrează în prevederile Constituției și angajamentelor internaționale în vigoare ale Ucrainei –

prin prezenta ADRESARE

Vă transmitem Excelenței Voastre, Domnule Președinte al Românei, Rugamitea insistentă de a cere, în limitele competențelor constituționale, pe toate căile accesibile - prezidențială, guvernamentală, parlamentară, interstatală și internațională, - respectarea și asigurarea drepturilor noastre firești, expuse în “MEMORIULUI privind situația și doleanțele populației Românești din Ucraina”, elaborat în strictă concordanță cu prevederile Constituției și Acordurile internaționale ale Ucrainei, care îl anexăm pe 27 de pagini.

În speranța că problemele populației Românești din Ucraina vor fi abordate operativ la nivelul cuvenit și soluționate în mod pozitiv, primiți, Domnule Președinte, asigurările noastre de profund respect față de Excelența Voastră!

Cu aleasă considerație,

Aurica Bojescu                                 
Secretar responsabil

 MEMORIU

“SITUAȚIA ROMÂNILOR din UCRAINA”

În atenția:

Comisiei mixte Ucraineano-Române

privind examinarea stării respectării drepturilor

persoanelor aparținând minorităților naționale.

Ținând cont de bunăvoința ministerelor de externe ale Ucrainei și României de a  reanima activitatea Comisiei mixte Ucraineano-Române privind examinarea stării respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

Bazându-ne pe buna intenție și declarațiile recente ale Conducerii și Ministerului de externe ale Ucraineide a ridica relațiile cu Româniala nivelul unui “Parteneriat Strategic”, care, printre altele, presupune respectarea drepturilor și protejarea minorităților naționale, și, în special, asigurarea realizării tuturor drepturilor și libertăților firești, inclusiv a celor fixate în Constituția și angajamentele internaționale ale Ucrainei privind persoanele care apațin minorităților naționale sau lingvistice;

Atrăgând atenția că populația Românească este POPULAȚIE AUTOHTONĂ în locurile viețuirii tradiționale în Ucraina;

Conștientizând Apartenența la Neamul Românesc;

Demonstrând loialitate față de Constituția Ucrainei;

Constatând deschiderea totală și disponibilitatea Românei de a ajuta efectiv Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană;

Analizând dinamica situației geopolitice mondiale și conjunctura politică actuală din Ucraina;

Înțelegând realitatea că, în condițiile geopolitice actuale, “nerevendicarea drepturilor nu se mai consideră o încălcare a acestor drepturi”;

Având scopul de a reaccentua doleanțele firești ale Comunității Românești din Ucraina, înaintate pentru informare, examinare și soluționare, în repetate rânduri, oficialităților din Ucraina, România, precum și instituțiilor internaționale;

Făcând cunoștință cu solicitările reprezentanților societăților național-culturale Românești, inclusiv ale membrilor-colectivi aiUniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, declarate public pe parcursul ultimilor ani;

Sistematizând cerințele esențiale ale Comunității Românești din Ucraina, reflectate de nenumărate ori în diferite hotărâri, adresări și memorii, adoptate și reconfirmate în cadrul multiplelor congrese, conferințe și întruniri ale ONG-urilor Românești din Ucraina, abordate permanent în cadrul numeroaselor mese rotunde și întruniri de diferite nivele – local,  regional, național și internațional;

Reamintind dorința de a participa nemijlocit la stabilirea unui dialog mai constructiv cu organele de decizie din Ucraina și România în privința asigurării și aplicării în practică a cerințelor firești ale populației băstinașe Românești din Ucraina, reflectate în:

“Programul de dezvoltare național-culturală” discutat în cadrul Congreselor raionale și votat în unanimitate la Primul Congres al Românilor din regiunea Cernăuți în iunie 1992;

Hotărările celor 4 Congrese ale Intelectualității Românești din regiunea Cernăuți cu participarea delegațiilor din regiunile Odesa și Transcarpatia (în special, cele oglindite în “Memorandumul” Congresului Inelectualității Românești din mai 2000);


Hotărârile celui de-al Doilea Congres al Uniunii Interregiinale “Comunitatea Românească din Ucraina”, adoptate în unanimitate de delegații din partea a 25 de organizații social-culturale din regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia, Republica Crimeea și or.Kiev în august 2010;


“Memoriul privind Doleanțele Vitale ale Comunității Românești din Ucraina în condițiile actuale (Punctaj de ordin general)”, elaborat cu prilejul deținerii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și înaintat tuturor organelor de conducere ale României (2019);


nenumăratele adresări, memorii, declarații - adresate organelor de conducere și de decizie din Ucraina privind asigurarea și respectarea drepturilor naționale ale Românilor din Ucraina, începând de la momentul Declarației Independenței de stat a Ucrainei (1991) și până în prezent (2021);


Luând ca bază Constituția Ucrainei, Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina, Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România, principiile general-acceptate ale dreptului european și internațional, Declarația Universală a drepturilor omului, Declaraţia Adunării generale a ONU asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (Rezoluţia 47/135), Convenția Europeană a protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Recomandarea 1201 (1993) a adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la protocolul adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, referitoare la drepturile minorităţilor naţionale, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare și alte documente în domeniul apărării drepturilor omului și minorităților naționale, precum și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau lingvistice;


Aspirând la scopul strategic de a contribui nemijlocit la realizarea în Ucraina a celor mai înalte standarte europene și internaționale privind garantarea, respectarea și asigurarea drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților lingvistice, naționale sau etnice și transpunerea lor în practică;


Apreciind că în ultima perioadă au fost soluționate doar câteva dintre cerințele menționate în ”Memoriul” din 2019 și Adresările de după 2019, în special: organizarea trecerii frontierei pe Dunăre între Ucraina și România cu “bacul” în zona Cartal (Orlovca) = Isaccea; deschiderea Consulatului Românei la Slatina raionul Teceu; organizarea unei singure Unități teritoriale unite cu includerea în componența ei a tuturor celor 6 primării vecine cu populație majoritară Românească din dreapta Tisei (“Slatina”, “Apșa de Jos”, “Topcino” și “Strâmtura” din raionul Teceu, “Biserica Albă” și “Apșa de Mijloc” din raionul Rahău)  în cadrul Comunei Slatina din raionul Teceu; efectuarea reparației capitale a podului peste Prut de la Marșineț, care unește localitățile Românofone  din fostele raioane Noua Sulița și Herța;


Semnalând, totodată, că celelalte solicitări rămân încă la stadiul examinării;


În speranță că intențiile oficialităților de a ameliora semnificativ relațiile dintre Ucraina și Româniavor transforma declarațiile politice într-un “Parteneriat Strategic” real și echilibrat;


Simțind necesitatea de a înforma din timp pe membrii Comisiei mixte Ucraineano-Române privind examinarea stării respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale -pentru a fi pregătiți din start să încludă în ordinea de zi cerințele înaintate, având timp suficient pentru a veni cu propuneri concrete și mecanisme efective pentru soluționarea problemelor abordate;


Prin MEMORIUL elaborat de Comisia de Strategie și Secretariatul executiv al Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina readucem la cunoștință cerințele vitale ale Comunității Românești din Ucraina, care în condițiile actuale sunt necesare pentru menținerea identității noastre etno-culturale și supraviețuirea noastră ca Neam, și care în permanență au fost, sunt și vor abordate de către reprezentanții noștri până la soluționarea lor definitivă.

MEMORIU
privind
SITUAȚIA ROMÂNILOR din UCRAINA:

Punctaj actual și de perspectivă. Doleanțe și Argumente


“Doleanțele Vitale ale Comunității Românești din Ucraina în condițiile actuale” sunt propuse pentru a fi întroduse în ordinea de zi a ședinței “Comisiei mixte Ucraineano-Române privind examinarea stării respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”, solicitând discutarea lor aprofundată  și elaborarea mecanismelor reale de soluționare a problemelor abordate.


SITUAȚIA ROMÂNILOR din UCRAINA:

Punctaj actual și de perspectivă. Doleanțe și Argumente.



I. POPULAȚIA ROMÂNEASCĂ - POPULAȚIE AUTOHTONĂ în locurile viețuirii sale tradiționale în Ucraina.


Solicitarea statutului de “populație autohtonă” pentru Românii din Ucraina.

A. Populația autohtonă Românească din Ucraina vorbește Limba Română și conștientizează apartenența sa la Neamul Românesc, fiind un segment al Poporului Român, rămas în afara statului național.


În locurile viețuirii traționale din vechime se consideră populația locului, iar oamenii se consideră a fi băștinași.


Luând act de garanțiile fixate în articolele 1-7 din “Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina”, adoptată la 1 noiembrie 1991, populația Românofonă a participat la Referendumul privind declararea Independenței de stat a Ucrainei, care a avut loc pe 1 decembrie 1991.


Populația autohtonă Românească din Ucraina din start nu a acceptat asimilarea etno-lingvistică, ci doar integrarea în societatea politică Ucraineană, primind garanții legislative de păstrare a specificul etno-lingvistic și național în baza “Declarației drepturilor naționalităților din Ucraina”, ulterior fixate și în Constituția Ucrainei (de exemplu, în prevederile articolelor 10, 11, 24, 53, 132 ș.a.)


În primăvara anului 1992 s-au organuzat congrese în raioanele Românofone din regiunea Cernăuți cu delegați din toate localitățile cu populație Românească, în cadrul cărora s-au discutat principiile elaborării “Programului de dezvoltare național-culturală” și au fost aleși delegații la Primul Congres al Românilor la care au participat atât delegații din partea localităților, cât și reprezentanții tuturor ONG-urilor Românești înregistrate la acel moment în Ucraina cu participarea unor delagații din regiunile Odesa și Transcarpatia. În cadrul Congresului a fost adoptat în unanimitate “Programul de dezvoltare național-culturală”, care ulterior a stat la baza tuturor adresărilor, memoriilor, solicitărilor, cerințelor populației Românești din Ucraina.


La baza acestui program au stat cerințele înaintate de înaintașii Neamului începând cu doleanțele populației Românești de pe timpurie Imperiilor Habsburgic și Țarist, terminând cu revindecările înaintate oficialităților sovietice în ultimii ani ai URSS, fiind sistematizate și în “Memoriul Societății pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu” din Cernăuți„ (prima societate Românească reanimată în 1989).


Și în toate aceste revendicări pe primul loc se plasa cerința de a “recunoaște statutul de populație autohtonă pentru Români în teritoriile viețuirii lor tradiționale din Ucraina”.


Românii au participat activ și la primile alegeri generale libere din Ucraina din 1994, alegându-și reprezentanți în consiliile locale, raionale, regionale și Rada Supremă (Parlamentul Ucrainei), participând activ la elaborarea și fixarea în Constituția Ucrainei (1996) a mai multor drepturi solicitate pe parcursul timpului.


Demonstrând loialitate față de prevederile Constituției Ucrainei, populația Românească a cerut în permanență respectarea drepturilor constituționale și asigurarea drepturilor și libertăților firești.


Scopul strategic totdeauna a fost și rămâne reconoașterea Românilor din Ucraina în calitate de populație autohtonă în locurile viețuirii tradiționale.


Românii din Ucraina totdeauna au solicitat să fie tratați ca “populație autohtonă” prin garantarea folosirii limbii materne în toate sferele social-administrative în locurile viețuirii tradiționale, garantarea menținerii și asigurării sistemului de învățământ în Limba Romană de toate gradele, promovarea cadrelor naționale în organele de decizie la nivelul organelor reprezentative și executive, atât la nivel local și regional, cât și cel central.


Aceste cerințe au fost reconfirmate și de cele 4 Congrese ale Intelectualității Românești din regiunea Cernăuți.


Argumentele prezentate:


a) Această cerință a fost votată în unanimitate chiar la Primul Congres al Românilor din iunie 1992 - primul mare for reprezentativ al Românilor din Ucraina Independentă;

b) Practica demonstrează că în conjunctura politică actuală, când noile legi crează probleme de ordin național-cultural, doar acest statut juridic ar permite asigurarea respectării drepturilor etno-culturale și lingvistice ale Românilor la nivelul drepturilor cetățenilor de etnie Ucraineană;


c) chiar și pe timpul Imperiului Habsburgic Românii au obținut aceste drepturi, Limba Română (alături de alte limbi oficiale) având statut de limbă oficială pe teritoriul Bucovinei;


B. Ca prim pas, se cere ca la nivel legislativ de fixat pentru Românii din Ucraina în locurile viețuirii tradiționale a statutului de ”minoritate națională băștinașă”.


Argumentare:

a) Articolul 11 al Constituției Ucrainei  presupune existența în Ucraina și a altor popoare și minorități naționale băștinașe, cuvântul ”băștinașe” fiind comun, referindu-se atât la noțiunea de ”popoare”, cât la cea de ”minorități naționale”, asigurându-le tuturor dezvoltarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.


Remarcăm că inițial în proiectul Constituției Ucrainei din 1996 articolul 11 avea următoarea redacție:“Statul promovează consolidarea și dezvoltarea națiunii ucrainene, conștiința sa istorică, tradițiile și cultura, precum și dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a tuturor popoarelor băștinașe și minorităților naționale din Ucraina”, iar în varianta oficială în limba ucraineană cuvântul “băștinaș” se referea doar la cuvântul “popoare”. Dar după o discuție argumentată, în calitate de compromis, a fost adoptat amendamentul nr.261 (înregistrat de deputatul poporului din Ucraina I.Popescu) prin care s-a propus ca în textul final să fie schimbate cu locul cuvintele “minoritățile naționale” și “popoarele băștinașe” în așa fel încât cuvântul “băștinașe” să se refere atât la “popoare”, cât și la “minorități naționale”, întroducând schimbările respective în toate articolele următoare ale Constituției, în care aceste noțiuni sunt folosite împreună, recunoscându-se, astfel, existența în Ucraina alături de “popoare băștinașe” și existența a “minorităților naționale băștinașe”, iar varianta finală a articolului 11 a fost adoptată în forma actuală din Constituție:
“Statul promovează consolidarea și dezvoltarea națiunii ucrainene, conștiința sa istorică, tradițiile și cultura, precum și dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a tuturor popoarelor și  minorităților naționale băștinașe din Ucraina” (anume așa este corectă traducerea din Limba Oficială Ucraineană);


b) Acest statut, în condițiile îngustării, la nivel legislativ, a volumului drepturilor și libertăților existente, ar garanta dreptul la instruire în limba maternă la nivelul claselor cu predarea obiectelor în Limba Română, cel puțin,  la nivelul asigurat până la momentul ”revoluției din 2013-2014” și existent formal până la adoptarea noii legi ”Cu privire la învățământ” (2017), și a noii legi lingvistice din 2019.


Pentru informare:


Tătarii din Crimeia, care locuiesc compact și în regiunea Herson, fiind tratați ca “popor băștinaș”, se bucură de mai multe drepturi si libertăți, garantând-li-se, de exemlplu, sistemul de învățământ în limba maternă în forma existentă până la adoptarea legii “Cu privire la învățământ” (2017), având reprezentanță în organele centrale, inclusiv în conducerea Procuraturii Generale a Ucrainei, Ministerului de externe etc. și susținere substanțială a activităților național-culturale din bugetul de stat.


Românii din Ucraina s-au bucurat și ei de mai multe drepturi până la adoptarea legilor din 2017, 2019, 2020 cu privire la educație și funcționarea limbilor.


Se cere de menționat că Românii din Ucraina, ca urmași ai Dacilor liberi, locuiau tradițional în teriritoriile actuale ale Ucrainei cu mii de ani înaintea Tătarilor în Crimeia și altor popoare, fiind populație autohtonă.


C. Se atrage atenția, că potrivit aliniatului 3 al articolului 22 al Constituției “la adoptarea noilor legi sau întroducerea schimbărilor în legile în vigoare nu se permite îngustarea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente”, iar aliniatul 2 al articolul 24 nu permite “...privilegii sau restricții din motive... de origine etnică,... motive ... lingvistice” sau alte motive.


Până la fixarea în legislația Ucrainei că “Romanii sunt populație băștinașă”, ca prim pas, se propune de întrodus în Legile cu privire la învățământ și funcționarea limbilor a unor amendamente prin care:


a) Să se prevadă “că prevederile care se referă la drepturile la învățământ în limba maternă și folosirea oficială a limbilor asigurate pentru popoarele considerate “băștinașe” să fie aplicate în aceiași măsură și față de reprezentanții “minorităților naționale tradiționale”, care viețuiesc compact pe teritoriul Ucrainei și din punct de vedere istoric s-au bucurat de existența unui sistem educațional în limba maternă și de folosirea lumbii materne la nivel oficial alături de limba de stat”.


b) Să se propună ca în noua lege cu privire la minoritățile naționale să fie specificat că în Ucraina există și “minorități naționale băștinașe”, făcându-se trimitere și la Români.

...
Pentru documentare suplimentară a se vedea:


Ion Popescu, Drepturile constituționale – drepturile și libertățile noastre naționale oglindite în legea fundamentală a Ucrainei, Vezi în: ”Materialele celui de al II-lea Congres al Intelectualității Românești din Regiunea Cernăuți, 28 mai 2000 (Raportul de bază)”, Cernăuți, 2001, p. 27-32.

II. RECUNOAȘTEREA LA NIVEL OFICIAL PENTRU POPULAȚIA ROMÂNEASCĂ DIN UCRAINA ASTATUTULUI JURIDIC DE POPULAȚIE REPRESATĂ ȘI DEPORTATĂ ȘIRETROCEDAREA PATRIMONIULUI NAȚIONALIZAT ÎN PERIOADA SOVIETICĂ


Populația Românească din Ucraina  după instaurarea puterii sovietice în locurile viețuirii sale tradiționale a avut de suferit în urma masacrelor  populației pașnice, exproprierii forțate a averilor, fiind supusă represiilor și deportărilor în masă.


Cu toate că în fiecare localitate, mai ales în nordul Bucovinei și Ținutul Herței, sunt ridicate monumente cu indicarea nomelor jertfelor - a zeci și sute de Români din fiecare sat, care au fost împuscați, au decedat în urma rănilor ori torturilor sau nu s-au întors din deportări în perioada stalinistă, murind de foame, boli și muncă silnică,în ciuda faptului că comemorarea jertfelor căzute în Lunca Prutului sau la Varnița de lângă Fântâna Albă se omagiază chiar și cu participarea oficialităților locale,populația Românească din Ucraina nu se bucură de statutul juridic de populație care a avut de suferit în urma represiilor și deportărilor.

Dat fiind aceste fapte, se cere:


a) Recunoașterea la nivel oficial și legislativ pentru populația Românească din Ucraina a statutului juridic de “populație represată și deportată”;


b) Retrocedarea patrimoniului naționalizat în perioada sovietică și interzicerea privatizării patrimoniului, imobilelor și proprietăților care au aparținut până la naționalizare organizațiilor național-culturale și religioase ale Românilor din teritoriile actuale ale Ucrainei.


Argumentare:

a) Alineatul 4 al articolului 41 al Constituției Ucrainei prevede că dreptul la proprietate “este inviolabil”, și “nimeni nu poate fi privat ilegal de drepturile de proprietate”, și cu toate că în Ucraina este interzisă ideologia comunistă, consecințele acestei ideologii încă nu sunt înlăturate peste tot;


b) Recunoașterea acestui statut juridic - ar permite nu numai reabiliatarea victimelor nevinovate ca Neam, dar și abordarea și soluționarea poblemei retrocedării patrimoniului național care a aparținut Comunității Romanești și a fost naționalizat după cel de al doilea razboi mondial de către puterea sovietică, în mod special în orașul Cernăuți - a Palatului Național al Românilor (piața Centrală, nr. 9), Palatului Cultural al Românilor („Casa Ofițerilor” din Piața Teatrală),Internatului pentru Băieți (de pe strada Tobilevici, nr. 1),Reședinței Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei,Stadionului „Dragoș Vodă” ș.a.,iar în incinta lor de deschis Facultăți de pregătire a cadrelor didactice pentru școlile cu Limba Română de predare, Centrul Cultural Român, Colegiul pedagogic, cămin studențesc, Bibliotecă națională, Teatru, Filarmonie, Muzeu, expoziții, sedii pentru ONG-urile și mass-media Românești etc.

...
Pentru documentare suplimentară a se vedea:


Anița Nandriș-Cudlea, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București: Editura Humanitas, 1991;

Vasile Ilica, Martiri și mărturii din Nordul Bucovinei, Oradea: Editura Imprimeria de Vest, 2003;

Vezi ciclul de almanahuri anuale ”Țara Fagilor”, red. Dumitru Covalciuc, Cernăuți, 1991-2016;

Vezi Memoriul Societății pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu” (30 martie 1990) și “Programul de dezvoltare națională”, adoptat la “Primul Congres al Românilor Moldoveni din regiunea Cernăuți” (7 iunie 1992) ș.a.

III. LIMBII ROMÂNE - STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ OFICIALĂ ALĂTURI DE LIMBA DE STAT UCRAINEANĂ ÎN LOCURILE VIEȚURII TRADIȚIONALE ȘI COMPACTE A POPULAȚIEI ROMÂNOFONE DIN UCRAINA

 

Cu scopul de a opri procesele de asimilare lingvistică a populației Românofone și schimbarea artificială a componenței etnice în locurile de viețuire tradițională a populației Românești autohtone se cere:


a) Recunoașterea necondiționată a statutului oficial de “limbă regională” pentru Limba Română în localitățile și unitățile administrativ-teritoriale din Ucraina în limita cărora populația Românofonă depășește cota de 10%, asigurând funcționarea ei nestingherită în sferele administrativă, social-economică, culturală, educațională, învațământului de toate gradele, instalând inscripțiibilingve Româno-Ucrainene;


b) Asigurarea studierii limbii materne ca obiect obligatoriu de studiu în toate istituțiile preșcolare, școlile și clasele cu predare în limba de stat de toate nivelurile din localitățile în care populația Românofonă depășește 10% din populație (și în care la momentul actual Limba Română nu se predă ca obiect de studiu);


c) Folosirea a oricărui prilej pentru a sesiza organele centrale din Ucraina (Președinte, Parlament, Guvern) de a interveni, în limita competențelor, pentru urgentarea reexaminăriiarticolul 7 a ”Legii privind învățământul”,
legislației privind funcționarea limbilor și drepturile minorităților naționale din Ucraina -referitor la concordanța lor cu prevederile Constituției și“Declarației drepturilor naționalităților din Ucraina”,precum și corespunderea acestora angajamentelor internaționale ale Ucrainei, în special, cu:“Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România”,principiile general-acceptate ale dreptului european și internațional,“Declarația Universală a drepturilor omului”,“Declaraţia Adunării generale a ONU asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (Rezoluţia 47/135)”,“Convenția Europeană a protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”,“Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale”,“Recomandarea 1201 (1993) a adunării Parlamentare aConsiliului Europei cu privire la protocolul adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, referitoare la drepturile minorităţilor naţionale”,“Convenția-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale”,“Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare” și alte documente în domeniul apărării drepturilor omului și minorităților naționale, precum și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice.


Argumentare:

a) Din anul 2012 în Ucraina exista cadrul juridic potrivit căruia în unitățile administrativ-teritoriale, în care persoanele aparținând minorităților naționale constituiau minimum 10% - limba minorității respective avea statut de limba regională și putea fi folosită alături de limba de stat în toate sferele social-administrative, iar “Comisia de la Veneția” a făcut mai multe trimiteri la aceste norme când a dat avizul referitor la legea privind educația din 2017;


b) Deși legea din 2012 privind funcționarea limbilor a fost declarată ca fiind adoptată în mod “neconstițutional” -Curtea Constituțională nu a analizat conținutul legii privind concordanța cu prevederile Constituției Ucrainei,ci a fixat “încălcări de procedură pe parcursul adoptării ei”,astfel, legea respectivă a fost anulată din punct de vedere formal pe motiv “de procedură”, dar nu au fost analizate și anulate “drepturile fixate în ea”;


c) În preambulul Constituției Ucrainei este specificat că din poporul Ucrainean (cu majuscul) fac parte “cetățenii tuturor naționalităților”, iar articolul 21 fixează că “toți oamenii sunt liberi și egali în drepturi și demnitatatea lor”, iar “drepturile și libertățile omului sunt  inalienabile și inviolabile”;


d) Prin aliniatul 3 al articolului 10 al Constituției “în Ucraina se garantează libera dezvoltare, folosirea și protecția ... limbilor minorităților naționale din Ucraina”, iar în aliniatul 5 este prevăzut că “folosirea limbilor în Ucraina este garantată de Constituție...”;


e) Prin aliniatul 5 din articolul 53 al Constituției  “cetățenilor aparținând minorităților naționale ... li se garantează dreptul la învățământ în limba maternă sau studierea limbii materne în instituțiile de stat și comunale...”;


f) În aliniatului 3 al articolului 22 al Constituției este fixat că “la adoptarea noilor legi sau întroducerea schimbărilor în legile în vigoare nu se permite îngustarea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente”, iar aliniatul 2 al articolului 24 nu permite “...privilegii sau restricții din motive... de origine etnică,... lingvistice” sau alte motive;


g) În articolul 8 al Constituției, în aliniatul 1 este fixat că în Ucraina este recunoscut și funcționează principiul “supremației dreptului”, în aliniatul 2 e fixat că normele constituționale au “putere juridică supremă”, iar “legile și alte acte juridico-normative se adoptă în baza Constituției și trebuie să fie în concordanță cu ea”, iar în alineatul 3 al aceluiași articol 8 este fixat că normele Constituției Ucrainei “sunt norme de acțiune directă”.


Dat fiind aceste fapte, toate cerințele din acest capitol se bazează pe prevederile garantate de Consituția Ucrainei.

...
Pentru documentare și argumentare suplimentară a se vedea:


Ion Popescu, Drepturile legitime ale Românilor din Ucraina: legislația și perspectivele viitorului. Angajamentele internaționale - legi organice ale Ucrainei. - Vezi în: Românii din Ucraina între trecut și viitor / Ion Popescu, Constantin Ungureanu. - Ed. a 3-a, rev. - Oradea, 2010. - pag. 312-344.

IV. PĂSTRAREA SISTEMULUI DE EDUCAȚIE ÎN LIMBA MATERNĂ

ȘI STUDIEREA OBLIGATORIE A LIMBII ROMÂNE ÎN TOATE ȘCOLILE DIN LOCALITĂȚILE CU POPULAȚIE ROMÂNOFONĂ DIN UCRAINA.


Ținând cont de noua politică lingvistică din Ucraina de după 2014, fiind îngrijorați  de tendințele reformei sistemului educațional privind învățământul în limbile minorităților naționale din Ucraina, prin care se micșorează treptat și substanțial volumul obiectelor predate în limbile materne ale persoanelor aparținând minorităților naționale și, în special, predarea în Limba Română, pentru a stopa procesul de asimilare lingvistică și de deznaționalizare prin sistemul școlar, populația Românească din Ucraina, care nu acceptă asimilarea artificială, solicită:

a) Menținerea și lărgirea rețelei de instituții școlare și preșcolare cu instruire în Limba Maternă Română în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, unde populația Românofonă este autohtonă și locuiește compact și tradițional, asigurând, în paralel, și studierea  aprofundată în școlile cu predare în Limba Română a Limbii Ucrainene de Stat pentru a facilita atât integrarea efectivă în Societatea Ucraineană,cât și păstrarea, în paralel,  a conștiinței etno-naționale de apatenență la Neamul Românesc (articolele 8, 10, 11 și aliniatul 5 al articolului 53 ale Constituției Ucrainei, precum și “Declarația drepturilor naționalităților din Ucraina” garantează aceste cerințe);


b) Atenționarea reprezentanților puterii de stat și, mai ales, a administrațiilor regioanle, raionale și locale din Ucraina privind nepermiterea presiunilor asupra părinților, profesorilor și elevilor de a accepta micșorarea orelor și cotelor de predare a materiilor în Limba Română sau de a abandona instruirea în limba maternă (astfel de presiuni nu se încadrează în prevederile articolelor 10, 22, 24 și 53 ale Constituței Ucrainei);


c) Interzicerea în școlile mixte, după absolvirea claselor primare, a combinării din clasa 5 a claselor cu predare în Limba Română cu cele cu predarea exclusiv în Limba Ucraineană, excluzând astfel procesul de educație în limba maternă în “școala secundară” pe motiv de insuficiență de fonduri sau număr mic de elevi  (cum, de exemplu, se încearcă să se procedeze de la 1 septembrie 2021 cu clasa 5 cu predare în Limba Română din satul Privorochia din Comuna Tărășeni);


d) Unificarea programelor prevăzute pentru studierea limbii materne în școlile din regiunea Odesa cu cele din școlile din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, folosind doar termenul științific de „Limbă Română” (cerințe ce se bazează pe poziția științifică privind denumirea limbii, pe Decizia Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova, pe Concluziile Academiilor de Științe ale Republicii Moldova și României, pe Poziția Președinției  Republicii Moldova ș.a. - care sunt argumente suplimentare în susținerea acestei cerințe);


e) Asigurarea cu manuale și materiale didactice în Limba Română a tuturor materiilor de studiu în limba maternă în gradinițe și instituțiile de învățământ cu predare în limba maternă;


f) Acordarea din partea României de burse pentru toți elevii, care studiază în Limba Română, și profesorii, care predau în Limba Română, continuând proiectul desfășurat începând cu anul 2018 în Ucraina cu suportul Guvernului României, lărgindu-l și aplicându-l față de toți copiii, elevii, studenții care sunt educați și școlarizați în Limba Maternă Română, precum și prevederea burselor pentru învățătorii și profesorii care efectuează procesul de învățământ în Limba Română în instituțiile de toate gradele din Ucraina  (după modelul aplicat de Ungaria în regiunea Transcarpatică din Ucraina, de care beneficiază toți preșcolarii, elevii, studenții și profesorii care sunt educați, studiază sau predau în limba lor maternă în grădinițe, școli, școli profesionale sau instituții superioare de învățământ);


g) Încurajarea schimburilor de elevi, studenți și profesori între instituțiile de învățământ cu predare în Limba Română din Ucraina și cele mai prestigioase instituții similare din România pentru a motiva ridicarea nivelului de instruire în Limba Maternă;


h) Înfrățirea tuturor școlilor, gimnaziilor și liceelor din satele cu populație Românofonă din Ucraina cu instiuții similare, dintre cele mai puternice din punct de vedere metodic, din localitățile cu populație Românofonă din România, iar din satele cu Populație mixtă Româno-Ucraineană - cu instituții similare din localitățile cu Populație Ucrainofonă și mixtă Ucraineano-Românească din România.


i) Amplificarea programului ARC prin organizarea excursiilor în locurile istorice și mănăstirile din România, cursurilor de vară de studiere a Limbii Române;


j) Deschiderea unei Universități la Cernăuți cu linii de predare în Limba Română la toate specialitățile pentru pregătirea cadrelor didactice pentru școlile cu predare în Limba Maternă Română (după modelul Instituțiilor superioare de învățământ cu predare în Limba Maghiară din regiunea Transcarpatică din Ucraina), reamintind că în susținerea deschiderii acestei Universități în anul 1997 Alianța Creștin-Democrată a Românilor din Ucraina a adunat și transmis oficialităților peste 100.000 de semnături, iar despre oportunitatea inaugurării acestei Universități la Cernăuți a fost declarată de către Președinții Ucrainei și României imediat după semnarea “Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România” în 1997;


k) Acordarea de sprijin constant pentru ONG-urile care se preocupă în mod efectiv de sistemul educațional efectuat în Limba Maternă Română din Ucraina;


l) Crearea de fonduri pentru finanțarea proiectelor de încurajare a învățământului în Limba Română și studierea Limbii Române în localitățile cu populație mixtă Româno-Ucrainofonă, inclusiv pentru închirierea spațiilor, salarii pentru profesori și personalul angajat, dotare, mijloace de transport pentru deplasări în localități etc.;


m) Examinarea posibilității ca în toate Raioanele de frontieră cu România din Ucraina - în toate instituțiile de învățământ Limba Română să fie întrodusă ca obiect de studiu, iar în Județele de frontieră cu Ucraina din România să fie întrodusă predarea ca obiect de studiu a Limbii Ucrainene - aceasta ar contribui nu numai la cunoașterea limbii oficiale a statului vecin, declarat “Partener Strategic”, dar ar contribui nemijlocit și la dezvoltarea armonioasă a relațiilor interetnice și transfrontaliere,  mai ales că majoritatea absolută a Românilor din Ucraina și a Ucrainenilor din România viețuiesc tradițional anume în unitățile administrativ-teritoriale de lângă frontieră, iar studierea reciprocă a Limbilor Română și Ucraineană ar consolida și mai mult relațiile de bunăvecinătate între statele noastre.

...
Pentru informare și argumentare suplimentară a se vedea:


Documente alese (memorii, adresări, hotărâri oficiale ale ONG-urilor Românești  din Ucraina privind învățământul în Limba Română. - vezi în: Românii din Ucraina între trecut și viitor / Ion Popescu, Constantin Ungureanu. - Ed. a 3-a, rev. - Oradea, 2010. - pag. 365-420.

 V. REFORMA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ ȘI ÎNLĂTURAREA UNOR ABUZURI CARE DUC LA SCHIMBAREA PROPORȚIEI ETNO-NAȚIONALE ȘI LINGVISTICE ÎN DEFAVOAREA POPULAȚIEI ROMÂNEȘTI ÎN UNELE UNITĂȚI TERITORIAL-ADMINISTRATIVE NOU CREATE


Constatând ca măsură pozitivă,că, în urma noii reorganizării administrativ-teritoriale, ca urmare a  solicitării Românilor Maramureșeni din dreapta Tisei aproape toate localitățile Românești din regiunea Transcarptică (fostele primării “Slatina”, “Apșa de Jos”, “Topcino” și “Strâmtura” din raionul Teceu, “Biserica Albă” și “Apșa de Mijloc” din raionul Rahău)au fost incluse în componența unei singure unităti administrative unite în cadrul Comunei Slatina raionul Teceu, care deja a permis Românilor din zonă să se administreze mai efectiv atât din punct de vedere social-economic, cât și etno-cultural,semnalăm, în același timp, că în alte zone au avut loc abuzuri în defavoarea populației Românofone.


Reforma administrativ-teritorială prin crearea noilor raioane, de exemplu, în regiunea Cernăuți a fost efectuată fără consultarea reală a populației, ignorându-se prevederile articolului 132 al Constituției, schimbând artificial proporția etno-lingvistică din noile unități administrative. Astfel, dacă până la reformă în fostul raion Herța populația Romănofonă constituia circa 93,8%, în raionul Noua Sulița - 64,3%, în raionul Hliboca - 51,4% și în raionul Storojineț - circa 37,5%, atunci după unirea artificială cu fostele raioanele absolut Ucrainofone Zastavna și Chițmani, împreună cu orașul Cernăuți într-un singur raion - cota polulației Românofone este doar în jur de 25% din populația noului raion Cernăuți, deschizând perspectiva urgentării  prosesului de asimilarea lingvistică artificială a Românilor din regiune.


Mai mult decât atât, în cazul Comunei majoritar Românofone Mămăliga (de pe Prut cu o populație de circa 12.000 locuitori, dintre care aproape 10.000 Românofoni) - care, în ciuda adresărilor din timp în diferite instanțe a fost, în mod artificial, înclusă în raionul Nistrean, absolut Ucrainofon, ignorând-se toate prevederile articolului 132 al Constituției Ucrainei, care prevede, ca în procesul administrării teritoriale, printre altele, să se țină cont “de particularitățile istorice, economice, ecologice, geografice și demografice”, dar și “de tradițiile etnice și culturale”, dar în cazul Comunei Mămăligă au fost ignorate și încalcate toate aceste prevederi constituționale.


Dat find acest fapt, se solicită:


a)  Excluderea Comunei Mămăliga, la prima etapă, din componența raionului Nistrean și trecerea comunei respective în componența noului raion Cernăuți din care fac parte celelalte comune Românofone vecine;


b) În perspectivă - actualul “mega-raion” Cernăuți, în care au fost incluse 2/3 din populația întregii regiuni Cernăuți, să fie divizat în 2 raioane separate, în unul din ele să fie incluse toate cele 4 raioane învecinate de la frontiera cu România, în care locuiește majoritatea absolută a populației Românofone din regiune, în așa fel, încât populația Românească să fie în cadrul noului raion majoritară, având posibilitatea, ca și în cazul Românilor din Transcarpatia, să se administreze mai efectiv atât din punct de vedere social-economic, cât și etno-cultural, mai ales, că în toate centrele fostelor raioane cu populație Românofonă există o infrastructură bine dezvoltată - spitale, bănci, rețele comerciale, structuri cu personal experimentat în judecătorii, parchete, poliție, fisc, protecție socială etc. - cunoscători nativi ai Limbii de Stat Ucraineană și Limbii Materne Române a populației locale.


Argumentare:

a) În zonele de viețuire compactă a grupului etnografic Ucrainofon al Huțililor – ei au binefeciat să-și mențină majoritatea în Raionul Vijnița (creat în componența a doar două din fostele raioane Vijnița și Putila) în regiunea Cernăuți, păstrând neschimbate în regiunea Ivano-Frankivsk vechile raioane Kosiv și Verhovyna (în ultimul cu un număr de populație cu mult mai mic decât în oricare dintre fostele raioane Românofone Storojineț, Noua Sulița, Hliboca și Herța luate aparte) și raionul Rahău în regiunea Transcarpatică,iar în regiunea Odesa, mai mult decât atât, majoritatea absolută a populației Bulgarofone din diferite raioane sud-basarabene, la insistența Bulgariei, au fost incluse într-un singur raion cu centrul la Bolgrad, și, constatând aceste fapte, tragem concluzia, că dacă s-a acceptat crearea unui raion cu populație majoritară Bulgarofonă și pastrarea raioanelor de viețuire compactă a Huțulilor, - atunci neaplicarea a unui asemenea comportament și față de populația Românofonă din regiunea Cernăuți (lucru permis prin articolulul 132 al Constituției Ucrainei) poate fi calificat ca o încălcare directă a alineatului 2 al articolului 24 al Constituției Ucrainei, care nu permite privilegii sau restricții din orice motiv, inclusiv din motive etnice, lingvistice sau religioase;


b) Ratificând “Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale”, Ucraina, prin articolul 16 al Convenției, s-a angajat să se abțină de “a lua  măsuri care, modificând proporțiile populației din ariile locuite de persoane aparținând minorităților naționale, sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților” care decurg din principiile înscrise în Convenție;


c) Punctul 8 al articolului 13 al “Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între Ucraina și România” garantează “păstrarea locurilor tradiționale de trai și neadmiterea măsurilor care să modifice componența proporțională a populației din zonele locuite de persoane aparținând minorităților naționale”;


d) Articolul 2 al “Declaratiei drepturilor minorităților naționale ale Ucrainei” adoptate pe 1 noiembrie 1991 de către Rada Supremă (Parlamentul) Ucrainei cu o lună înainte de Referendumul cu privire la declararea Independenței de stat a Ucrainei, care a fost baza motivațională pentru minoritățile autohtone să voteze pentru independența Ucrainei pe 1 decembrie 1991, prevede că:“Statul ucrainean garantează tuturor naționalităților dreptul la păstrarea așezărilor lor tradiționale, asigurându-le existența unităților naționale-administrative, și se angajează să creeze condiții adecvate pentru dezvoltarea tuturor limbilor și culturilor naționale”.

...
Pentru argumentare suplimentară a se vedea:


Prevederile “Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale” în această privință, semnate și ratificate de Ucraina în strictă concordanță cu articolul 9 al Constituției Ucrainei, devenind lege organică și având prioritate în aplicare în cazul neconcordanței cu unele acte juridico-normative interne.

VI. APLICAREA FAȚĂ DE ROMÂNII DIN UCRAINA A PRINCIPIULUI RECIPROCITĂȚII ȘI GARANTAREA REPREZENTANȚEI POLITICE ÎN RADA SUPREMĂ (PARLAMENT), ORGANELE REGIONALE, RAIONALE ȘI LOCALE


Conștietizând necesitatea aplicării față de Romanii din Ucraina a “principiului reciprocității” – garantând aceleași drepturi, libertăți și fonduri de care se bucură Ucrainenii din România, ”principiului proporționalității” și “principiului constituțional al inviolabilității drepturilor deja dobândite” (garantat prin alineatul 3 al articolului 22 al Constituței Ucrainei) se solicită:


a) Reprezentarea  garantată a Românilor în Rada Supremă - Parlamentul  Ucrainei (după exemplul, României, Croației etc.), în consiliile regionale și raionale, în organele puterii executive centrale și locale - prin cote care ar corespunde ponderii populației Românești în unitățile administrativ-teritoriale respective;


b) Ca prim pas se cere refacerea în regiunea Cernăuți a circumscripției uninominale la alegerile parlamentare cu includerea în componența ei a  localităților cu populație majoritară Românească, creând o  Circumscripție electorală după modelul care a existat la alegerile parlamentare din 1998 și 2002 în sistemul electoral mixt, în cadrul căreia erau incluse fostele raioanele cu populație Românofonă majoritară Noua Sulița, Herța și Hliboca, precum și toate localitățile cu populație Românească din fostul raion Storojineț.


Argumentare:

a) În anul 2012, revenind la sistemul electoral mixt, componența acestei cisrcumscripții a fost schimbată artificial, eliminând din componența ei a satelor Românești din raionul Storojineț și încadrând în componența ei a câtorva sate Ucrainofone din același raion, precum și o parte a microraionului absolut Ucrainofon Sadagura din orașul Cernăuți, despărțind în acest fel artificial arealul Românofon de pe Valea Siretului în două circumscripții diferite;


b) Se cere de accentuat, că în conformitate cu legea electorală din 1997 locurile locuite compact de minoritățile naționale nu trebuiau să depășească limitele unei circumscripții electorale, iar Constituția Ucrainei prin articolul 22 prevede că la adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile în vigoare nu se permite restrângerea volumului și libertăților existente;


c) Limitărea posibilităților minorităților de a participa în rezolvarea treburilor publice din cauza modificării legislației e semnalată și în alineatul 10, punctul B, partea 1 a Rezoluției Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei ”Cu privire la punerea în aplicare în Ucraina a Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale” (Rezoluția CM / ResCMN (2011)8).


d) Necesitatea de a rezolva această problemă a fost abordată și în Rezoluția №1862 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei „Funcționarea instituțiilor democratice în Ucraina“ (26.01.2012), în alineatul 15.3, al careia se specifică, că“... pentru a spori pluralismul și încurajarea participării minorităților la viața publică, Adunarea recomandă Comisiei electorale centrale, ...când stabilește limitele circumscripțiilor pentru alegerile parlamentare ..., să includă în una și aceleași circumscripție grupurile minorităților naționale, care formează o viețiure compactă în anumite zone”;


Cu toate acestea, adresările Comunității Românești din 2012, 2014 și 2018 de a reface această circumscripție au fost ignorate atât de Comisia electorală centrală, cât și de instituția Președințială.

 

Dat fiind aceste fapte, se cere ca la următoarele alegeri parlamentare din Ucraina să fie refăcută Circumscripția electorală respectivă din care să facă parte toate localitățile cu populație Românofonă majoritară sau mixtă, existentă în alegerile din 1998, 2002, incluzând în componența ei următoarele Comune nou-create: Crasna, Ciudei, Pătrăuți din fostul raion Storojineț, Suceveni, Carapciu, Camenca, Hliboca, Voloca, Ceahor, Țărășeni și Tereblecea din fostul raion Hliboca, Herța și Ostrița din fostul raion Herța, Mahala, Boian, Noua Sulița, Vancicăuți și Mămăliga din fostul raion Noua Sulița.


Pentru a contribui la buna organizare a alegerilor și desfășurarea lor transparentă și corectă, se solicită trimiterea din partea României a unui număr suficient de observatori  internaționali pentru supravegherea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale în zonele locuite de populația Românofonă pentru a ajuta Ucraina în organizarea și desfășurarea lor la nivelul cerințelor democratice europene.

VII. MENȚINEREA SENTIMENTULUI DE APARTENENȚĂ LA NEAMUL ROMÂNESC, SUSȚINEREA MEDIULUI ASOCIATIV, MASS-MEDIA ȘI A BISERICILOR TRADIȚIONALE DIN UCRAINA CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ


Ținând cont de noile tendințe reflectate în ultimile proiecte de legi propuse de oficialități privind popoarele indigene, minoritățile naționale, măsurile îndreptate spre susținerea lărgirii ariei de folosire a Limbii Ucrainene de Stat, dar și necesitatea păstrării a specificului național-cultural al Românilor din Ucraina în noile condiții politice interne și geopolitice,este oportună:


a) Susținerea creării muzeelor etnografice la sate și finanțarea elaborării și publicării istoriei fiecărei localități cu populație Românofonă sau mixtă din Ucraina;

a) Crearea de fonduri pentru lămurirea Populației Românești de apartenența actuală la statul Ucrainean, dar tradițional și la Neamul Românesc, mai ales, înainte de  pregătirea de Recensământul ce urmează să fi efectuat în Ucraina, având ca scop nepermiterea schimbării artificiale a componenței etnice a populației din zonele locuite tradițional de Români și populația Românofonă din Ucraina;

 

b) Reîntoarcerea denumirilor istorice a localităților Românești din Ucraina schimbate arbitrar de către autoritățile sovietice, constatând că în unele cazuri denumirile au fost reîntoarse în perioada Ucrainei independente (de expemplu, Apșa de Jos din Transcarpatia, Ciudei, Iordănești, Oprișeni, Tereblecea, Suceveni ș.a. din regiunea Cernăuți), dar se atrage atenția că multe sate încă au rămas cu denumirile impuse de organele sovietice - Bairachi (în loc de denumirea Românească Mogoșești), Bucovca (în loc de Poieni Bucovina), Deakivți (în loc de Probotești), Petrașiva (în loc de Mihoreni), Poleana (în loc de Poieni-Regat) și multe altele;


c) Încurajarea și crearea a noi mass-media, posturi de televiziune, radio, internet-situri, reviste și buletine informaționale în Limba Română, deoarece cele existente sunt sub pericolul dispariției - astfel, de mai mulți ani, nu se  finanțează de către stat ziarul ”Zorile Bucovinei”, din 2019 nu este finanțat și a dispărut deja săptămânalul ”Concordia” (creat inițial ca supliment de Limbă Română al organulului de presă parlamentar ”Golos Ukrainy”), nu apare în varianta pe hârtie “Libertatea Cuvântului”, au fost supuse procesului de ”deetatizare” dublajele în Limba Română a fostelor ziare raionale, a fost reorganizată redacția de Limbă Română a postului de radio Ucraina Internațional “prin diminuare” ș.a;


d) Crearea de fonduri speciale (pentru deplasări - transport, cazare, diurnă etc.) destinate participarii reprezentanților Comunității Românești din Ucraina la forumurile UE, CE, OSCE, ONU etc. în cadrul cărora se prezintă și se discută problemele privind respectărea drepturilor Românilor și populației Românofone din Ucraina, dar și la alte întruniri atât internaționale, cât și interne, unde au loc schimburi de experiență și se caută soluții privind realizarea acestor drepturi;


e) Susținerea Bisericilor canonice tradiționale, care oficializează în Limba Română și nepermiterea implicării organelor de stat în deciziile  privind apartenența administrativă a comunităților religioase Românofone pe parcursul reformării confesionale a Bisericii Ortodoxe din Ucraina, mai ales că în conformitate cu alineatul 3 al articolului 35 al Constituției în Ucraina “Biserica este despărțită de stat”.

VIII. COLABORARE TRANSFRONTALIERĂ ȘI DE INFRASTRUCTURĂ

Pentru buna funcționare a colaborării transfrontaliere cu un impact mai pozitiv pentru populația Românofonă din Ucraina se solicită:

 

a) Constatând că apelurile Comunității Românești din Transcarpatia privind deschiderea Consulatului Românei la Slatina raionul Teceu și a Consulatului Ucrainei la Sighetul Marmației au fost realizate, semnalăm, în continuare cerința populației Romanofone din partea basarabeană a regiunii Odesa de a deschide un Consilat al României și la Izmail - în zona viețuirii majorității populației Românofone din această regiune, iar ca prim pas ar fi  oportună deschiderea a unui Punct Consular al României pentru această zonă.


b) Urgentarea redeschiderii punctelor de forontieră între Ucraina și România în regiunea Cernăuți la “Diakivți” (Probotești) din fostul raion Herța = “Racovăț” județul Botoșani,și “Cranoilsc” (Crasna) din fostul raion Storojineț = “Vicovul de Sus” județul Suceava, construcția cărora a fost “inghețată” după 2014;


c) Urgentarea restabilirea legătrii rutiere între fostele raioane Noua Sulița și Herța prin asigurararea funcționalității maxime a podului de peste Prut (recent reconstruit între satele Marșineț și Lunca) cu prelungirea reparației treseului până la punctul de frontieră “Diakivți” (Probotești) = “Racovăț”;


d) Unirea tuturor punctelor de trecere a frontierei cu România din regiunea Cernăuți între ele prin construirea unui drum asfaltat  de înaltă calitate cu scopul de a redirecționa autoturismele (în caz de trafic sau necesitate) spre alte puncte vamale: “Diakivți” (Probotești) = “Racovăț”, “Porubne” (Tereblecea) = “Siret”  sau “Crasnoilsc” (Crasna) = “Vicovul de Sus” pe traseul “Marsineț-Lunca-Herța-Hreațca-Tureatca-Stănești-Oprișeni-Petriceanca-Suceveni-Cupca-Pătrăuți-Budineț-Ciudei-Crasna”, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii din localitățile de frontieră și la o mai bună legatură de transport a celor 4 foste raioane cu populație compactă Românofonă, creând condiții pentru crearea unor întreprinderi mixte Ucraineano-Române și a noilor locuri de muncă, contribuind și la stoparea plecării galopante în occident în cautarea unui câștig a populației Românești din zona de frontieră;


e) Construirea unui pod peste Tisa și amenajarea unui punct de trecere a frontierei între regiunea Transcarpatia din Ucraina și județul Maramureș din România în zona satului Biserica Albă în regiunea Transcarpatică;


f) Constatând că cerința de a organiza trecerea frontierei pe Dunăre între Ucraina și România cu “bacul” în zona Cartal (Orlovca) = Isaccea a fost  realizată, în același timp, rămâne actuală necesitatea construirii unui pod peste Dunăre în regiunea Odesa (oportunitatea construcției fiind declarată în 2019 și de către Președintele de atunci al Ucrainei) - lucru care ar ameliora ”micul trafic de frontieră”, intensifica colaborarea transfrontalieră în zonele locuite compact de populația Românofonă din regiune și dezvoltarea infrastructurii în partea basarabeană a regiunii Odesa, iar construcția acestui pod peste Dunăre, în condițiile actuale, datorită importanței strategice de nivel continental, ar contribui nemijlocit la crearea “coridorului de transport în jurul Mării Negre” din Ucraina, prin România, Bulgaria, Turcia până în Georgia, asigurând atragerea și a fondurilor europene;


g)  Organizarea a unor noi “înfrățiri” între Comunele nou create în urma reformei administrativ-teritoriale din care fac parte localitățile cu populație Romanofonă din Ucraina cu Comune mai dezvoltate economic din România și cu experiență în atragerea fondurilor europene pentru a contribui la dezvoltarea mai efectivă a  Comunelor cu populație Românească din Ucraina;


h) Încurajarea Consulatelor României nu doar la participarea la diferite manifestări, festivități, expoziții, spectacole, dar și la organizarea cursurilor de studiere a Limbii Române în localitățile cu populație Românească deja asimilată sau pe cale de asimilare;


i) Înființarea unor festivaluri internaționale de muzica, cântece și dansuri populare autentice în zonele de frontieră - Românești din Ucraina și Ucrainene din România cu participarea prioritară a colectivelor neprofesioniste de prin sate, invitând și grupurile etnofolclorice a populațiilor înrudite montane (de exemplu, Moroșenii Românofoni și Huțulii Ucrainofoni) etc.

 

 

IX. CONTRIBUIREA LA CREAREA UNUI “PARTENERIAT STRATEGIC” ÎNTRE ROMÂNIA ȘI UCRAINA, AJUTORAREA UCRAINEI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.


Funcținarea firească a Comunității Românești din Ucraina, ca și a Comunității Ucrainene din România, prin însăși existența lor, ar trebui să fie nu motiv de încordare în relațiile dintre două state vecine, ci “capuri de pod” pentru construirea unui “Parteneriat Strategic”.


Din aceste considerente, respectarea și asigurarea drepturilor și libertăților acestor minorități tradiționale în ambele țări ar trebui să fie motiv de schimb de expetiență cum de lărgit în continuare volumul și formele drepturilor și libertăților existente, dar nu motiv de îngrijorare că volumul acestor drepturi și libertăți scade, drepturile se încalcă, iar libertățile se“îngustează”.


Populația Românească din Ucraina și cea Ucraineană din România sunt bogăția comună a ambelor state și meritată toată susținerea necondiționată pentru a menține armonia interetnică în regiune și contribuitrea la crearea unui “Parteneriat Strategic” între Poporul Român și cel Ucrainean.


La obținerea acestui scop ar contribui:


a) Susținerea de către România a Ucrainei  în procesul de integrare europeană prin încurajarea semnării, ratificării și implimentării Convențiilor, Cartelor, protocoalelor, acordurilor bi- și multilaterale în domeniul drepturilor omului, popoarelor și minorităților naționale tradiționale băștinașe, colaborării transfrontaliere, liberii circulații a oamenilor, informațiilor, serviciilor, mărfurilor și capitalelor etc.;


b) Efectuarea obiectivă și efectivă a Monitorizării îndeplinrii obligațiunilor internaționale ale Ucrainei pentru a crea condițiile necesare pentru aderarea mai accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană;


c) În Comisia Mixtă Româno-Ucraineană  privind  respectarea și asigurarea drepturilor minorității Ucrainene în România și minorității Românești în Ucraina, pentru o mai mare încredere, să fie acceptate și incluse persoanele desemnate de însăși Comunitatea Românească din Ucraina, problema menținându-și actualitatea deoarece  în partea Ucraineană a comisiei respective la ultimele întruniri din 2017 și 2018 din partea Românilor din Ucraina au fost incluse persoane, candidaturile cărora nu au fost discutate în cadrul Comunității din timp, și care nici înainte de întruniri, nici după - nu au raportat ce probleme au fost abordate din partea Comunității Românești din Ucraina, în același timp, candidaturile înaintate oficial  în această comisie cu mandatul celui de al II-lea Congres al Uniunii Interregionale ”Comunitatea Romanească din Ucraina” (2010) au fost ignorate, deși persoanele propuse au pregătirea necesară și experiență de activitate în cadrul acestei Comisii;


d) Scopul activității Comisiei să fie determinat ca unul de abordare obiectivă, democratică și transparentă prin “depistarea” problemelor existente și soluționarea lor, dar nu “trecerea sub tăcere și tărăgănarea pe orice cale a examinării și rezolvării operative a problemelor și situațiilor create”;


e) Revenirea la practica existentă în trecut, de exemplu, din 2006, când candidaturile pentru Comisia mixtă din partea Românilor din Ucraina au fost discutate din timp, iar la ședința Comisiei reprezentanții Românilor din Ucraina au prezentat propunerile care au fost discutate public în cadrul Comunității din timp, iar după ședința Comisiei respective s-a raportat public cum au fost abordate și discutate aceste probleme;


f) Oficialitățile din amblele state să nu agreeze și să nu încurajeze persoanele (inclusiv cele din cadrul mediului asociativ) și structurile care crează intrigi, disensiuni sau aduc prejudicii atât Comunității Românești din Ucraina, cât și Comunității Ucrainene din România;


f) În cadrul parlamentelor Ucrainei și României să fie reanimată activitatea grupului de prietenie interparlamentară “Ucraineano-Română”, iar în România să fie însărcinați câțiva reprezentanți din cadrul parlamentarilor Români din Parlamentul European, Senatul și Camera Deputaților României, care să răspundă direct de monitorizarea situației din teren, să semnalizeze existența problemelor și să propună susținerea la nivel legislativ a inițiativelor Românilor care locuiesc compact în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa (câte unul de la fiecare instituție pentru fiecare zonă), informând despre aceste inițiative și pe deputații poporului din Rada Supremă a Ucrainei - membri ai grupului de prietenie “Ucraineano-Română”, lucru care ar urgentă abordarea și soluționarea problemelor existente;


g) Reluarea legăturilor și consultărilor la cel mai înalt nivel în cadrul “triunghiului geopolitic regional România-Republica Moldova-Ucraina” (foarte activ și destul de efectiv acum 20 de ani) pentru ameliorarea relațiilor interstatale și coordonarea eforturilor comune în menținerea stabilitățiii și securității în zonă, inclusiv prin protejarea și asigurarea drepturilor minorităților tradiționale Ucrainofone din România și Republica Moldova și a celei Românofone din Ucraina la nivelul celor mai înalte standarte europene, contribuind prin măsuri comune concrete și la accelerarea procesului de integrare a Ucrainei și Republicii Moldova în structurile Uniunii Europeane;


h) Acordarea de burse pentru cercetătorii științifici care cercetează, valorizează, publică și popularizează istoria localităților, descoperirile arheologice, folclorul, obiceiurile și tradițiile populare din localitățile în care locuiește sau a viețuit în trecut populația Romănofonă din Ucraina și Populația Ucrainofonă din România;


i) Susținerea cercetărilor legate de valorificarea operei și activității personalităților marcante ale Neamului Românesc care s-au născut pe teritoriul actual al Ucrainei, și, respectiv, ale Ucrainenilor care s-au născut sau au activat pe teritoriul actual al României;


j) Încurajarea cercetărilor interferențelor etnoculturale Romano-Slave și, respectiv, Româno-Ucrainene și prezentarea rezultatelor lor în cadrul unor conferințe științifice periodice internaționale cu popularizarea lor în mass-media;


k) În calitate de experiment se propune în scopul evitării speculațiilor politice în viitor - de acceptat pentru un an că din fondurile prevăzute pentru susținerea dezvoltării specificului etno-cultural al Românilor din Ucraina 50% din fonduri să fie alocate necesităților Românilor din Ucraina, iar 50% - Ucrainenilor din România, iar din fondurile prevăzute pentru Ucrainenii în România - 50% să fie alocate necesităților Ucrainenilor din România și 50% Românilor din Ucraina. În așa caz statul care va dori susținerea conaționalilor din “statul partener-strategic” va susține în aceiași proporție și concetățenii săi minoritari - aseasta va contribui și la colaborarea mai efectivă între Ucrainenii din România și Românii din Ucraina, motivându-i să se susțină reciproc în procesul de obținere și apărare a drepturilor firești.


Argumentare:

a) Articolul 11 al Constituției Ucrainei prevede că statul, în afară de consolidarea și dezvoltarea Națiunii Ucrainene, contribuie și la “dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a tuturor popoarelor și minorităților băștinașe”, iar punctul 3 al articolului 119 prevede că “administrațiile de stat ... asigură ... în locurile viețuirii compacte ale minorităților naționale și popoarelor băștinașe ... îndeplinirea ... programelor lor de dezvoltare național-culturală”;


b) Articolul 12 al Constituției prevede că Ucraina asigură necesitățile național-culturale ale Ucrainenilor de peste hotare;


c) În baza prevederilor constituționale amintite și în alte capitole din acest Memoriu, în bugetul de stat sunt prevăzute fonduri garantate, iar în cazul când alocarea acestor fonduri vor fi monitorizate de ambele state - drepturile minorităților naționale vor fi mai bine asigurare, indiferent de conjuctura politică internă.

...

În caz dacă până la ședința Comisiei vor apărea situații care se cer semnalate – ele vor fi trimise direct organizatorilor întrunirii Comisiei.

 

Secretariatul executiv al Uniunii Interregionale

“Comunitatea Românească din Ucraina”.


Pentru confirmare:

Aurica Bojescu,

Secretar responsabil

Telefon: +380-50-9104885

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 1106


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți