Opinie
Redactor: Marin Gherman
24 martie 2021

Între reunificare istorică și ocupare cinică. Cum este văzută, după 7 ani, anexarea Crimeii în Rusia și Ucraina

Între reunificare istorică și ocupare cinică. Cum este văzută, după 7 ani, anexarea Crimeii în Rusia și Ucraina

În martie, 2014, așa-numiții „omuleți verzi” – militari ruși care nu purtau însemnele naționale de identificare – ocupau această peninsulă din componența Ucrainei. A urmat organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia, nerecunoscut de comunitatea internațională, iar la 21 martie, 2014, președintele Vladimir Putin a semnat legea care oficializa integrarea Crimeii în Federația Rusă. Evenimentele care au avut loc acum 7 ani sunt însă văzute în mod diferit în Ucraina și Rusia.

Discursul Rusiei: o reunificare istorică

Narațiunile presei guvernamentale ruse se bazează pe ideea că există un popor independent din „Republica Crimeea” care a cerut să fie reunit cu Rusia. Moscova susține că în martie 2014 a avut loc un referendum, care reprezintă un act de voință politică, potrivit dreptului internațional. La 7 ani de la anexarea Crimeii, poziția oficială a Rusiei nu se deosebește prea mult de narațiunile documentarului „Crimeea. Drumul spre casă”, difuzat în premieră de canalul public rus de televiziune Rossia 1 pe 15 martie 2015, în care Putin se lăuda că a reușit să alipească Crimeea la Rusia, renunțând la unele explicații oficiale din 2014 privind „omuleții verzi” ca reprezentanți ai poporului liber din Crimeea. Vladimir Putin a insistat că nu ar fi anexat Crimeea dacă locuitorii acesteia nu și-ar fi dorit să fie parte a Rusiei. „…M-am ocupat personal de asta. Și nu pentru că am făcut totul corect, ci pentru că atunci când ordinele vin de la cel mai înalt oficial al guvernului, este mult mai ușor pentru cei care îndeplinesc ordinele”. Putin a declarat că Rusia a fost nevoită să-și apere populația vorbitoare de limba rusă și că era dispus să apeleze la arme nucleare în caz că SUA și aliații săi ar fi intervenit militar în favoarea Ucrainei.

Discursul Ucrainei: ocupare cinică și ilegală

Ucraina susține că nu va accepta niciodată ocuparea ilegală și cinică a Crimeii. „Pentru prima dată după cel de al Doilea Război Mondial, frontierele general-recunoscute ale Europei sunt schimbate cinic de către un stat, care prin diverse acorduri multilaterale și bilaterale garanta integritatea teritorială a Ucrainei…”, se spune în Declarația Radei Supreme a Ucrainei din 2014. Kievul a  tot ridicat problema ocupării peninsulei la diferite forumuri internaționale, fiind susținut prin diverse rezoluții ale ONU. La șapte ani de la anexarea Crimeii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere în continuare sprijinul comunității internaționale pentru o eventuală recuperare a peninsulei. „Acum 7 ani ne-au rupt inima. Nu vom uita niciodată cine a făcut acest lucru și nu vom uita cine l-a permis. Unii ne convingeau că au făcut acest lucru legal și corect, iar acum, strângând inima noastră în mână se miră de ce Ucraina este supărată….”, a declarat Volodimir Zelenski la marcarea Zilei rezistenţei Crimeei împotriva ocupaţiei ruse.

G7 nu va recunoaşte ocupaţia peninsulei Crimeea de către Rusia

Presa din Ucraina a citat cu entuziasm declarația Grupul celor Şapte (G7) de a nu recunoaşte „tentativele Rusiei menite să legitimeze ocupaţia” peninsulei Crimeea. „Denunţăm fără echivoc ocupaţia temporară a Republicii autonome a Crimeii şi oraşului Sevastopol de către Rusia”, susţin cele mai bogate şapte ţări din lume la şapte ani de la anexare. Declaraţia reflectă atât poziția oficială a Kievului, cât și afirmaţiile preşedintelui american Joe Biden, care a declarat la sfârşitul lui februarie că nu va accepta niciodată anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Miniștrii de Externe G7 au condamnat încălcarea drepturilor omului în peninsulă de către Rusia, arestările în masă, persecutarea poporului tătar din Crimeea, salutând, în același timp, crearea „Platformei Crimeii” – un cadru în care să fie gândite acțiuni menite să convingă Rusia că ocupația este costisitoare și că anexarea nu e ireversibilă.

Merită menționat faptul că anexarea Crimeii a fost condamnată în repetate rânduri și de MAE de la București, iar poziția oficială a României s-a înscris în contextul narațiunilor diplomatice tipice ale statelor membre NATO și UE.    

Presa rusă acuză Occidentul de standarde duble

Unele organe de presă din Rusia scriu despre anexarea Crimeii ca despre un act legal de reunificare, pe care Occidentul nu îl recunoaște pentru că are standarde duble. Ukraina.ru, un portal de știri despre Ucraina, finanțat de Rusia, scrie că statele occidentale au recunoscut alte cazuri de schimbări teritoriale în lume, menționând „că unora li se permite, iar Rusiei - nu”. Jurnaliștii ruși amintesc de cazul regiunii Kosovo, de Puerto Rico, de Noua Caledonie, care au reprezentat schimbări teritoriale pe glob. Jurnaliștii citează o declarație a președintelui Vladimir Putin din 2017, potrivit căreia Occidentul aplică standarde duble în marea geopolitică, când „unii luptători pentru independență și liberate sunt corecți, iar alții – nu”. Jurnaliștii amintesc și de „eforturile” liderilor catalani de a se separa de Spania, proces „al voinței poporului liber din Catalonia” care ar fi fost blocat de Occident. Comparația favorită pare a fi cea cu regiunea Kosovo, care ar fi creat un precedent unic în lume. „În fața dreptului internațional nu sunt egali toți, ceea ce le este iertat unora, pentru alții este un motiv de a introduce sancțiuni și a iniția o dușmănie care durează de mai mulți ani”, scrie presa rusă, legând, prin comparații nu chiar corecte, unele evenimente istorice de pe glob cu procesul de „reunificare a Crimeii”.

Vladimir Putin, la 7 ani de la anexarea Crimeii: „Un eveniment istoric”

La 7 ani de la anexarea peninsulei ucrainene, Vladimir Putin a declarat pentru postul de televiziune Rossia 1 și Sputnik că „revenirea Crimeii și a Sevastopolului la țara-mamă a fost cu adevărat un mare eveniment, unul istoric […]. Este un rezultat al consolidării statului nostru din interior”. Președintele rus s-a lăudat că a reușit timp de 20 de ani să adune pământurile istorice, să consolideze statul și societatea și să construiască un viitor mai bun.

În același timp, RIA Novosti a publicat o serie de editoriale despre dreptul istoric al Rusiei asupra Crimeii. În editorialul „Dreptul sfânt al Rusiei asupra Crimeii”, în afară de o serie de elemente clasice ale narațiunilor ruse, se afirmă că ar fi nefondate acuzațiile că Moscova ar fi încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994, care se referă la dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate pentru aceasta din partea Rusiei, Marii Britanii și SUA. Autorul afirmă că nicăieri nu i se cere Moscovei să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei. „Este o cerință de a nu utiliza forța armată împotriva Ucrainei și a o ajuta în cazul unui atac din partea altor state […] Dacă Ucraina singură își distruge frontierele, atunci nimeni nu este obligat să îi convingă populația din aceste teritorii blestemate să locuiască împreună”, se spune în articol. Crimeea a fost luată fără vărsare de sânge, iar Rusia nu a deschis în cazul acestei peninsule focul asupra Ucrainei, deci nu a avut loc vreo încălcare a Memorandumului, potrivit editorialului, care îi propune cititorului un punct de vedere atipic asupra acordurilor internaționale semnate de Rusia și pe care aceasta (nu) le încalcă. 

„Platforma Crimeii” – luată în derâdere

Presa rusă a luat în derâdere „Platforma Crimeii”, lansată de conducerea ucraineană, precizând că este un plan „fantastic”. Radio Sputnik analizează inițiativele MAE de la Kiev, precizând că sunt utopice, referindu-se în special la declarațiile unor oficiali ucraineni privind necesitatea de a introduce „o blocadă economică colectivă” asupra Rusiei, ceea ce va determina o recuperare mai rapidă a Crimeii. Radio Sputnik a realizat un clip audio, care a fost inserat în mai multe articole de presă, care explică timp de 90 de secunde de ce Crimeea va fi tot timpul parte componentă a Rusiei:

După cel de al Doilea Război Mondial frontierele statelor nu s-au schimbat foarte mult. Doar unele colonii din Africa și Asia au devenit independente. Doar Hong Kong a devenit chinez, și acela deocamdată nu în totalitate. Peste tot aceste schimbări s-au produs în urma unor lupte sângeroase. Mai simplu spus – prin război. Și aici Crimeea a revenit la Rusia timp de câteva săptămâni, repede, nedureros. Acest fapt nu numai că nu se înscrie în tendința globală, ci nimeni nu poate admite această situație. Continuă discuțiile grele: nu recunoaștem, cerem să fie întoarsă! Cât vor dura aceste discuții? Posibil că totdeauna. Posibil că noua generație de politicieni europeni cândva va înțelege un fapt evident că o scrisoare în Ialta sau un colet în Simferopol vor ajunge la destinatari doar dacă în adresă este scris Rusia”. 

Între simbolul gloriei și cel al victimei

În timp ce Ucraina acuză Rusia de încălcarea dreptului internațional și lansează diferite platforme de recuperare a Crimeii, susținute de marii actori globali, la Moscova anexarea peninsulei este considerată un eveniment istoric, o reunificare de mult așteptată. Dacă Kievul promovează diferite idei de introducere a unor blocade economice globale sau regionale față de Rusia, pentru a o slăbi și a da o șansă recuperării peninsulei ocupate, Moscova ia în derâdere toate aceste proiecte și promovează articole, emisiuni tv și radio despre standardele duble ale Occidentului și veșnica unitate „Crimeea  - Rusia”. În timp ce experții ucraineni pun în discuție o posibilă slăbire economică a Rusiei în urma sancțiunilor occidentale, zeci de mii de persoane sărbătoresc pe stadionul Lujniki din Moscova şapte ani de la anexarea peninsulei ucrainene, lăudându-l pe Putin.

Rusia a transformat ocuparea ilegală Crimeii într-un simbol politic al gloriei și succesului regimului lui Putin, în timp ce Ucraina a creat din Crimeea, alături de Donbass, un simbol al rezistenței și luptei pentru o revenire la principiile dreptului internațional. Ocuparea Crimeii a fost pentru Moscova un prilej de a-și arăta forța și a reînvia narațiunile privind gloria și măreția Rusiei, chiar dacă a trebuit să suporte sancțiuni, răcirea relațiilor cu statele dezvoltate și pierderile economice și sărăcirea populației care au rezultat din acestea. Pierderea Crimeii a pus Ucraina în postura de victimă care caută dreptatea și adevărul pe la reuniuni internaționale și nu reușește să obțină decât rezoluții, declarații și susținere politică. Iar toate acestea sunt departe de a-i reda suveranitatea asupra Crimeii, care la șapte ani de la anexarea ilegală din 2014, rămâne ferm sub controlul Moscovei.

Marin GHERMAN, pentru Veridica.ro, preluat de Agenția BucPress

Analiza poate fi citită în limba engleză AICI

Despre autor: Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Doctor în științe politice. Președinte-fondator al Centrului Media BucPress –asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include: Agenția BucPress, Radio Cernăuți, revista „BucPress” și BucPress TV.

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 563


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți