Opinie
31 august 2020

Limbă lucrătoare întru veşnicia neamului

Limbă lucrătoare întru veşnicia neamului
31 august 2020

Limbă lucrătoare întru veşnicia neamului

„Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ţi aminteşti de lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată”… Ce cugetare, ce aforism plin de spirit nemuritor ne-a lăsat ilustrul filozof şi om de cultură Constantin Noica! Împreună cu alte cugetări şi gânduri geniale despre limba noastră română, aşternute pe papirus sau pe hârtie de-a lungul timpului, de la cronicari până la scriitorii de astăzi, aceste aforisme creează o salbă de  nestemate, o  adevărată coloană infinită a dragostei  pentru  această limbă - Logos dăruit nouă  prin mila  lui Dumnezeu.

Fiind  cu adevăratelea stăpâna noastră, cum a recunoscut Mihai Eminescu, limba română a acumulat de-a lungul istoriei valori inestimabile, energii vulcanice şi o inepuizabilă forţă creativă. Dovadă sunt cele două milenii încărcate de istorie, de la Burebista şi Decebal până la Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu, de la Mihai Eminescu, Lucian Blaga la Nicolae Labiş, Ioan Alexandru  sau  Grigore Vieru… Şi am putea continua şirul acestor străjeri şi păstori ai literelor latine, trecute prin cele mai grele încercări, dar  ridicându-se de fiecare dată deasupra tuturor greutăţilor...

Sărbătoarea Limba noastră cea română marcată pentru prima dată la Cernăuţi la 2 septembrie 1990, deci cu 30 de ani în urmă,  cu o participare masivă a conaţionalilor adunaţi în teatrul de vară din Grădina Publică a oraşului,  a însemnat pentru comunitatea românilor din Ucraina  o trecere a Rubiconului, un  pas  important pe drumul, deocamdată spinos şi plin de piedici, al redeşteptării conştiinţei naţionale, al trezirii sentimentului demnităţii umane. Iar ceva mai târziu, şi revenirea la grafia latină – veşmântul  firesc al limbii noastre materne, a dat un imbold sentimentului de triumf al  adevărului istoric, încurajând  inimile curate ale consângenilor din aceste plaiuri strămoşeşti, încărcate  de o istorie glorioasă a înaintaşilor.

O adevărată victorie pentru  comunitatea românilor din Ucraina a fost trimiterea în acelaşi an la studii în România, la diverse instituţii de învăţământ superior,  a copiilor noştri din nordul Bucovinei, din regiunile Odesa şi Transcarpatia. Şi aici trebuie să exprimăm încă o dată recunoştinţa noastră prietenilor din Republica Moldova, în special domnului Mircea Druc, pe atunci Prim-ministru al guvernului de la Chişinău, care a fost receptiv la solicitările noastre privind obţinerea locurilor  la studii în Patria istorică.

Dar iată că de acele timpuri ne despart, cum am spus, trei decenii, multe lucruri s-au schimbat şi, din păcate, nu întotdeauna spre bine, iar astăzi  avem alte provocări, alte greutăţi cărora trebuie să le ţinem piept. Şi pericolul cel mare e că în mai puţin de  doi ani  se pot închide  toate şcolile cu limba de predare română. Toate protestele noastre, inclusiv pichetările şi întâlnirile cu fostul ministru al învăţământului din Ucraina, cu alţi reprezentanţi ai guvernului de la Kiev şi ai administraţiei regionale de stat Cernăuţi,  toate demersurile împotriva aplicării legilor privind  învăţământul mediu şi folosirii limbilor în Ucraina nu au dat nici un rezultat.

 Din tot arsenalul măsurilor la care mai putem apela  pentru a ameliora starea de lucruri sunt, după opinia multora, alegerile locale din toamna acestui an şi schimbarea totală a  primarilor şi a consilierilor locali. În locul celor de astăzi trebuie să vină oameni cu o altă viziune asupra vieţii şi a rezolvării problemelor cu care ne confruntăm. De altfel, e vorba nu doar de primarii localităţilor cu populaţie românească, ci şi de celelalte sate şi oraşe din regiune şi din ţară. Dar  despre acest deziderat vom  vorbi mai pe larg la timpul potrivit. Acum trebuie să ne consolidăm forţele pentru a rezista presiunilor la care sunt supuse şcolile noastre, elevii  şi colectivele pedagogice. Dacă pierdem aceste redute ale românismului, alături de biserici, atunci se va stinge chiar sufletul neamului nostru. Iar sufletul e Duhul Sfânt, e Logosul  care ne ocroteşte şi ne ţine  pe verticală!

Lupta pentru păstrarea limbii materne, pe lângă apărarea şcolilor, a bisericilor,  aşezămintelor de cultură, presupune şi o confruntare cu elementele care aduc prejudicii dezvoltării limbii literare prin folosirea impurităţilor şi agramatismelor ce ruinează  frumuseţea ei chiar din interior. Or, iată ce spunea într-un interviu regretatul poet şi cărturar Vasile Leviţchi: ”În ce măsură avem respect pentru limba noastră? (…) Astăzi a o respecta, a o învăţa bine, a o cunoaşte bine, a avea conştiinţa cât este de bogată e un lucru foarte important”.  Deci, respectul pentru limba maternă, pentru limba literară şi cunoaşterea ei cât mai bine este o datorie  a fiecărui vorbitor de limbă română. Din păcate, însă, de multe ori în presa scrisă, dar în special în textele postate în internet, agramatismele  copleşesc bunul simţ, invadând aproape tot spaţiul vital  unei limbi literare. Evident, în condiţiile acestei democraţii a străzii care bântuie prin Europa, este imposibil să propui ceva pentru a-i mai struni pe stricătorii de limbă. Un sfat totuşi îl putem da: să-şi mai stingă avântul pioneresc de a debita tot felul de inepţii, să înceteze cu  infectarea limbii noastre materne şi  să nu mai polueze  atmosfera cu „duhoarea de internet”, cum s-a exprimat cineva laconic şi  la obiect.

Dar cu toate acestea, viaţa  merge înainte şi trebuie să ne consolidăm pentru a o face mai bună, mai frumoasă, mai aproape de  idealurile noastre cele mai sacre. Şi să sperăm că Bunul Dumnezeu ne va apăra de gândurile negre ale răuvoitorilor noştri. În acelaşi timp, să nu uităm de înaintaşii neamului din toate timpurile care ne-au lăsat acest tezaur  - limba română.  

În încheierea acestor însemnări fugare despre unele momente din viaţa noastră şi lupta pentru păstrarea identităţii naţionale, vreau să aduc în memoria  dumneavoastră o pagină importantă din această luptă, şi anume – sprijinirea  fraţilor întru credinţă din Moldova şi implicarea noastră în bătălia comună pentru revenirea la grafia latină. Deci, vă propun  atenţiei textul  acelei scrisori de adeziune, expediată la Chişinău în noiembrie 1988:

Scrisoare de adeziune la  concepţia şi doleanţele formulate în Adresarea Uniunii Scriitorilor şi în „Scrisoarea deschisă” semnată de intelectualii din RSS Moldovenească

Noi, specialişti în cele mai diverse domenii, trăitori în oraşul Cernăuţi şi în alte localităţi din regiunea Cernăuţi, RSS Ucraineană, susţinem concepţia şi doleanţele formulate în Adresarea Uniunii Scriitorilor şi în „Scrisoarea deschisă” semnată de intelectualii din RSS Moldovenească („Învăţământul public” din 17 septembrie 1988). Apreciem scrisoarea drept o luare de poziţie, o premisă a rezolvări problemelor în cadrul constelaţiei frăţeşti a popoarelor sovietice. Ne pronunţăm cu convingere şi conştiinţă civică în favoarea soluţionării cât mai urgente a revendicărilor sociolingvistice în spiritul restructurării şi adevărului ştiinţific: extinderea funcţiilor sociale ale limbii materne; promovarea echitabilă a bilingvismului naţional-rus şi rus-naţional; renunţarea la teoria antiştiinţifică a celor două limbi romanice de est, „moldovenească” şi „română”, deoarece identitatea lor absolută este confirmată de realitatea obiectivă, de purtătorii acestei limbi; revenirea la alfabetul latin (pe teritoriul regiunii Cernăuţi grafia latină s-a menţinut până la începutul anilor 50).

Noi, semnatarii acestei scrisori, ţinem să ne exprimăm şi unele obiecţii principiale. Din rândurile celor care vor hotărî soarta limbii noastre lipsesc reprezentanţi ai intelectualităţii moldoveneşti din Bucovina  şi din alte localităţi din afara RSSM, unde se vorbeşte această limbă. Cel puţin experienţa lingvistică (dacă nu şi argumentele de ordin pur ştiinţific) ar putea contribui într-o anumită măsură la rezolvarea obiectivă a problemelor ce stau în faţa Comisiei.

Sperând că doleanţele sus menţionate se vor realiza, semnatarii acestei scrisori roagă Comisia ca, prin intermediul organelor de resort, prin contacte şi consultări între conducerea RSSM şi RSSU, hotărârile luate să fie extinse şi asupra localităţilor cu populaţia moldovenească din Ucraina, astfel ca această populaţie să beneficieze de statutul limbii lor materne cu priorităţile respective.

V. Leviţchi, M. Lutic, I.T. Zegrea, V. Tărâţanu – scriitori; L. Erşova, G. Bostan, I. Popescu – candidaţi în ştiinţe filologice; A. Cernova, F. Chitari, Z. Peniuc, Ş. Gostiuc, M. Druc, M. Russu – lectori universitari; I. Creţu, Şt. Broască, T. Andrieş, G. Frunză, C. Popescu, D. Covalciuc, G. Gorda, A. Ţîbuleac, D. Amihălăchioae, M. Şapiro,, M. Toacă – jurnalişti; V. Bizovi, învăţător  emerit al RSS Ucrainene, Mariana Druc, A. Muşac – pedagogi; P. Grior, D. Olaru – arhivişti; G. Gafiiciuc, injiner; T. Cibotaru, Şt. Marian, V. Cerchez, M. Iacoban, M. Gostiuc, D. Chişcari, D. Gostiuc, I. Sidor, M. Oleinic, A. Timciuc, S. Purice. A. Verbinschi,  I. Voicu, I. Burcovski, I. Grigoriuc, S. Gostiuc, S. Buzdugan, E. Gostiuc, E. Buzdugan, A. Calancea, C. Iacoban, N. Cazacu, L. Nistor, S. Vieru, T. Bolda, A. Beico, M. Ciobanu, M. Spătaru, O. Chiriac, V. Turac, L. Calalb, O. Buzduga, V. Ilie, M. Rusnac, V. Pârgaru, I. Ionel, M. Cuciureanu, V. Isac.

Remarcabilul poet, eseist şi cărturar Ioan Alexandru  spunea într-un eseu că „Limba trebuie să devină Rostire şi prin aceasta Grai, trup şi sânge, viaţa toposului într-un anume topos”. Adică, limba trebuie să fie lucrătoare iar noi suntem datori să o slujim, s-o apărăm în matca ei şi s-o înălţăm prin faptele şi jertfa noastră.. Întru nemurirea  ei şi veşnicia neamului!..

Ilie T. Zegrea, scriitor

pentru Agenția de știri BucPress – www.bucpress.eu

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 921


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți