Opinie
Redactor: Marin Gherman
15 iunie 2020

Mihai Eminescu – lumina cunoașterii de sine

Mihai Eminescu – lumina cunoașterii de sine
15 iunie 2020

Mihai Eminescu – lumina cunoașterii de sine

Eminescu, în ceea ce are el mai de preţ, încearcă să intre în dialog cu Persoana vie, omul, ca fiinţă ce încoronează zidirea, iar el, bărbat fiind, ştie că omul,pe măsura lui, este Femeia, ca Fecioară şi Maică, cea care biruie valurile vremii şi se aşează în rânduiala nepieritoarelor constelaţii, dincolo de slava lor, ca desăvârşită adoratoare  şi ascultătoare. (Ioan Alexandru)

Istoria culturii, civilizația  umană, dezvoltată pe parcursul a mai bine de două  milenii,  ne demonstrează cu lux de amănunte că pentru realizarea cu succes a unui lucru trebuie să avem câteva calități esențiale, printre care un loc important îl ocupă cunoașterea de sine. Adică, omul poate realiza ceva cu adevărat valoros și necesar semenilor,  umanității numai dacă își cunoaște pe deplin capacitățile fizice și morale, dacă este capabil să mediteze analitic asupra esenței sale, ca făptură creată de Dumnezeu.

Pentru a se descoperi pe sine, omul trebuie să se adâncească în lumea sa interioară, să se privească nu numai din exterior, ca în oglindă,  ci și din interior, din adâncul sufletului.  Trebuie să se întoarcă în străfundurile sale, să dea la o parte învelișurile irealității prezentului care ascund conștiința propriei identități și valori.

În esență, înseamnă  o cunoaștere a sufletului, a locului și a momentului în care  trăim, a valorilor care ne definesc, iluminarea fiind, din aceste considerente, suprema înțelepciune. Or, se știe că înţelepciunea vine din reuniunea trecutului cu prezentul și viitorul. Atunci când reuşim să accesăm sentimentele trăite în „trecutul vieții noastre în Paradis”, putem să ne mândrim că am devenit oameni luminați, care văd binele acolo unde există ură și greșeală. Fiindcă, după cum spun cărțile sfinte, „Luminătorul trupului ochiul. De va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat”( Matei, cap. VI/ 22) și : „İa seama deci ca lumina din tine să nu fie întuneric” (Luca, 11: 34,35)

La origine, omul era un spirit pur, creat după chipul lui Dumnezeu, el trăia în sânul Divinității, dar pe măsură ce a început coborârea în materie, toate trăirile sale de pace, frumuseţe şi lumină s-au închis treptat în el şi astfel a uitat totul. Totuşi această experienţă a rămas înscrisă în acea regiune pe care experţii o numesc supraconştiinţă.

Pentru ca aceasta să poată fi accesată, pentru a scoate la suprafaţă acea lume sublimă, omul trebuie să se cunoască pe sine însuşi. Numai îndeplinind această condiţie,  el poate să-şi lumineze calea, să devină la rândul său lumină călăuzitoare pentru cei care s-au rătăcit.

Din acest punct de vedere, Mihai Eminescu, marele nostru poet naţional, a fost unul dintre oamenii luminaţi, care au reuşit să-şi înţeleagă menirea pe pământ,  luminând  minţile  semenilor prin poezie,  încântând  sufletele prin versuri/rime şi a făcut inteligibile trecutul, dar şi viitorul. A reuşit să separe adevărul de minciună, să promoveze educaţia ca potecă spre iluminare, să ne facă să înţelegem cum „cunoaşterea de sine” este imposibilă fără o cultură solidă, fără recunoaşterea valorilor identitare şi acceptarea originilor care ne definesc ca oameni.

S-au  spus  şi se vorbesc multe şi nevrute despre Luceafărul neamului românesc, dar de puţine ori s-a vorbit de iubirea pe care acesta a împărtăşit-o, în sensul deschiderii spre cunoaştere, faţă de istoria, tradiţiile şi teritoriul românesc.

În operele sale, Eminescu a plâns dramele poporului român, pierderea Bucovinei fiind una din rănile adânci resimţite de acesta, însă nici pentru o clipă  nu s-a abătut de la ţelul de a înfăptui cu dragoste, de a se jertfi de bunăvoie pentru propăşirea unei comunităţi de fraţi, români, de oriunde s-ar afla.

Cugetările sale pe acest subiect, susţinute de date istorice de netăgăduit, ne îndeamnă spre păstrarea simţirii româneşti şi absolvă pe oricine de vina de a fi renunţat la credinţa românească de unitate.

Cu responsabilitatea conferită de o bună înţelegere a timpurilor, Eminescu susţinea  că „Suntem un popor care am stat aici între turci şi ruşi, mereu am fost zguduiţi şi mereu suntem apucaţi de puternicul curent (...). Am fost mereu un zid de despărţire între Apus şi Răsărit, devenind ţinta marilor puteri”.

Eminescu este cu atât mai important şi mai actual pentru noi toţi, cu cât prezentul este caracterizat de o criză a reperelor. Astfel, „cunoaşterea de sine”, care transpare din scrierile eminesciene ca o necesitate, drept cale sigură  spre izbăvire, iluminare, este imposibilă fără o cultură solidă asupra a tot ceea ce înseamnă originile noastre ca oameni.

Cum să te cunoşti pe tine, când nu cunoşti istoria şi cultura neamului din care provii, greutăţile îndurate de predecesorii tăi, realizările înaintaşilor - cel puţin a celor mai de seamă dintre ei? Și trebuie să înțelegem că dacă vorbim de cultura unui om,  avem în vedere  ceva mai mult decât  educaţia oferită de sistemul de învăţământ, spunându-se pe bună dreptate: „cultura este ceea ce rămâne după ce am uitat ce am învăţat la şcoală”.

Totodată, cultura, ca şi educaţia de altfel, nu pot exista fără credinţă, aceasta fiind cea care definitivează personalitatea omului. Credinţa are meritul de a se fi păstrat cel mai aproape de originile sale din vechime, de obiceiurile, riturile şi datinile de la începuturi și a rămas aceeaşi pentru toţi românii ortodocşi, indiferent de locul unde se manifestă, pe valea Prutului, a Mureşului sau a Oltului.

Rezumând, putem afirma că educaţia, cultura, credinţa, sunt elementele care contribuie esenţial la fundamentarea personalităţii umane, iar dacă vorbim despre lucrul  ce înseamnă a fi un bun român, atunci trebuie  să înțelegem că este esenţial accesul la educaţie în limba maternă, la cultura naţională, din care Eminescu este parte integrantă, respectiv la spiritualitatea de rit ortodox.

Pr Dr. Radu ILAŞ,   „Septentrion literar” nr. 1-2  /2017

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 948


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți