Opinie
08 ianuarie 2020

Românii din Ucraina, revoltați de restrângerea drepturilor de către autoritățile de la Kiev: „Am pierdut și ceea ce am avut”

Românii din Ucraina, revoltați de restrângerea drepturilor de către autoritățile de la Kiev: „Am pierdut și ceea ce am avut”

Politica statului ucrainean de a restricţiona drastic predarea în limba minorităţilor naţionale a  provocat revolta în rândul profesorilor români din Sudul Basarabiei și a reprezentanților comunităților românești din Ucraina. În contextul în care, una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă comunitățile românești este divizarea artificială între moldoveni și români, aceștia solicitată printr-o scrisoare deschisă adresată autorităților de la Kiev demararea de urgență a procedurii de unificare a programelor școlare existente pentru școlile cu limba română de predare și, respectiv, pentru cele cu limba de predare „moldovenească”, prin renunțarea la glotonimul „limbă moldovenească” în școlile din regiunea Odesa.

În cazul contrar, de la 1 septembrie 2020, alături de școlile cu predare în limba rusă din Ucraina, acestea vor fi obligate prin lege să treacă în totalitate la limba de predare de stat - ucraineană.

În prezent există 17 școli din regiunea Odesa în care mai există clase cu predare în limba "moldovenească". Până în acest moment, nouă școli au aderat la inițiativa de redenumire a limbii de predare în limbă română, și trecerea la aceeași programă de învățământ și aceleași manuale școlare cu școlile românești din regiunile Transcarpatică și Cernăuți.

Despre această problemă a vorbit în exclusivitate pentru B1.RO Zinaida Pinteac, cadru didactic și reprezentant al comunității românești din Ucraina. Ea a explicat că situația a devenit greu de suportat pentru toți profesorii români care predau în învățământul ucrainean iar separarea între limba română de predare și cea moldovenească reprezintă o reală problemă pentru elevii care vor să studieze în România sau în Republica Moldova. 

"Au obosit toți profesorii de limba moldovenească. În anul acesta s-a rupt răbdarea învățătorilor deoarece ei sunt puși în față faptului că elevii termină școala aici și merg apoi la studii în România. Problema a apărut cu doi ani în urmă când România nu a mai recunoscut limba moldovenească. Când fetița de la noi din sud a mers la Iași, acolo i s-a spus că trebuie să aibă în documente limba română, nu moldovenească. Au apărut aceste probleme de mai multe ori și pentru românii care pleacă la studii în Moldova și pentru cei care pleacă la studii în România. Am făcut acum un an și jumătate un demers din partea asociațiilor din regiunea Odesa spre Ministerul Învățământului, am primit ca răspuns că, deoarece este minoritatea moldovenească în regiunea Odesa, ei respectă cerința acestei minorități. În decembrie am făcut un nou demers și s-au activat mai multe asociații. În prezent avem nouă școli din cele 17 din regiunea Odesa. Am scris scrisorile, majoritatea profesorilor din școli au semnat că vor trecerea la limba română de predare", a explicat Zinaida Pinteac.

În ceea ce privește autoritățile d ela Kiev, acestea nu au oferit un răspuns la protestul inițiat de profesorii și asociațiile românești din Ucraina.      

"Nu am primit niciun răspuns de la Kiev până acum. Măcar că scrisorile sunt trimise și pe adresa Ministerului Învățământului și pe adresa președintelui țării, a cabinetului de miniștri și a Ministerului de Externe. Poate că au fost sărbătorile, poate că încă nu s-au hotărât. În schimb avem altceva și mai urât decât ne așteptam. Din septembrie 2019, noua ministră a Educației semnează un document prin care tuturor universităților din Ucraina care lucrază în zonele în care sunt români, Cernăuți, Odesa, Transcarpatica, li se cere că să mai introducă specializarea "română/moldovenească". Prin asta noi am pierdut și ceea ce am avut. Până în anul acesta așa absurditate nu era. Până acum specializarea era "română", a mai precizat Zinaida Pinteac.

Aceasta a explicat cum a fost impusă în regiunea Odesa limba moldovenească de predare după semnarea Tratatului de bună vecinătate cu România și cum se desfășoară separarea artificial[ între români și moldoveni.         

"Din 1998 încoace, după semnarea Tratatului de bună vecinătate, Ucraina trece la limba moldovenească de predare în regiunea Odesa. La baza acestei decizii este o cerere a lui Anatolie Fetescu care în fugă a organizat o asociație a moldovenilor din regiunea Odesea. A spus că dacă sunt moldoveni hai să facem și limba moldovenească. Eu am fost eliberată din funcția de director al școlii deoarece nu voiam să schimb numirea limbii în documente, și așa i-au înlăturat pe toți directorii care nu au vrut. În prezent toți directorii sunt foarte ascultători deoarece de la Kiev vine directiva. La  început în documente era trecută limba "română (moldovenească)", dar în 1999-2000 au renunțat complet la română și mai departe vine moldovenească", a scris Zinaida Pinteac.

O dovadă a faptului că s-a încercat în mod artificial recunoașterea de către autoritățile de la Kiev a unei limbi moldovenești și impunerea în învățământ este modul în care au fost redactate manualele.

Deși conținutul este aproape identic cu cel al manualelor valabile pentru programele de predare în limba română, pe prima pagină apare precizarea că sunt redactate în "limba moldovenească".    

"După ce am trecut la limba moldovenească un timp oarecare primeam cărțile pentru diferite obiecte din Cernăuți ori de la tipografia Liov. Erau cărți de predare în limba română, noi lucram cu aceste manuale fără nicio problemă deoarece este aceeași limbă. Când s-au trezit au făcut-o și mai gogonată. Pe aceleași manuale scriau pentru regiunea Odesa limba moldovenească pe prima foaie, în rest venea același material. Autorul manualelor de limba moldovenească este soția lui Anatol Fetescu care este metodistă la Odesa șpi răspunde de școlile naționale cu predare în limba moldovenească.  Ea face abacedarele, ea face manualele  de limba moldovenească, ea face manualele de literatură moldovenească. Ia materialul care a fost până acum în manuale, îl mai împrumută de prin Moldova, ia și din cărțile românești. Este introdus undeva și Eminescu, și Creangă, și Blaga și Labiș și mai mulți autori. Ei sunt socotiți moldoveni, deoarece și partea cealaltă de Prut este tot Moldova potrivit ideologiei lor, de aceea ei sunt socotiți scriitori moldoveni. În felul acesta îl învățăm și pe Sadoveanu, și pe mulți care au trăit în partea această a Moldovei. Sunt încă poezii de pe timpul socialismului că altceva nu mai are ce pune", a mai precizat Zinaida Pinteac.

La rândul său, Anatol Popescu, președinte fondator al Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, a precizat că menținerea în sistemul de învățământ școlar a glotonimului ”limbă moldovenească” în școlile românești din regiunea Odesa reprezintă instrumentul principal pe care autoritățile de la Kiev îl folosesc pentru a impune separarea artificială între moldoveni și români.

"Autoritățile ucrainene, indiferent de succesiunea culorilor politice, continuă să apeleze la practicile staliniste/sovietice în ce îi privește pe cei peste 400.000 de români din Ucraina, divizându-i în mod artificial în români și ”moldoveni”, unul dintre instrumentele-cheie în acest sens fiind menținerea în sistemul de învățământ școlar a glotonimului ”limbă moldovenească” în școlile românești din regiunea Odesa, și intențiile recente ale noului ministru al educației de a dubla specializarea ”limbă și literatură română” de la universitățile de stat din Ujgorod, Cernăuți și Ismail cu limba și literatura unei limbi inexistente, a celei ”moldovenești”. Este absolut regretabilă această inițiativă, iar statul român, prin organele de resort ar trebui să intervină în apărarea românității din regiunile istorice românești aflate azi în Ucraina", a precizat Anatol Popescu.

Politica statului ucrainean de a restricţiona drastic predarea în limba minorităţilor naţionale, prin adoptarea și promulgarea unei noi legi a învățământului a adus în discuție situația drepturilor comunităților etnice din Ucraina. Reprezentanții minorităților naționale din regiune se tem că predarea în școli a unor limbi precum româna sau maghiara va dispărea odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări, amânată pentru anul 2023.

Amintim faptul că printre cele mai controversate aspecte se numără  articolul 7, criticat de toate minorităţile naţionale din Ucraina, de toate statele înrudite cu aceste minorităţi, precum şi de Comisia de la Veneţia, prin care dreptul la învăţământ în limbile minorităţilor naţionale autohtone este drastic limitat. Concret, instruirea în instituţiile preşcolare, şcolare, profesionale sau universitare va fi trecută treptat în limba ucraineană, notează B1.ro.

Agenția BucPress – www.bucpress.eu

 

 

 

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 743

radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a DRP.
© 2020 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți