Opinie
04 ianuarie 2021

Situația politică din Republica Moldova după alegerile prezidențiale. Perspective, analiza amenințărilor

Situația politică din Republica Moldova după alegerile prezidențiale. Perspective, analiza amenințărilor

Victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020 este un eveniment extrem de important în istoria modernă a Republicii Moldova. În primul rând, Maia Sandu a devenit prima femeie președinte a republicii, iar în al doilea rând, începând cu alegerile din 1991, ea a obținut cele mai multe voturi dintre toți candidații până acum.

În turul doi al scrutinului prezidențial pentru Maia Sandu au votat 943.006 de cetățenii cu drept de vot. Cu siguranță, aceste rezultate demonstrează că politicianul se bucură de încrederea oamenilor. Cetățenii RM așteaptă de la noul președinte îmbunătățirea situației economice și combaterea corupției. Însă, pentru realizarea acestor obiective președintele nu are împuterniciri suficiente. Prin urmare, Maia Sandu are nevoie de susținerea Parlamentului.

Legislativul de la Chișinău rămâne sub controlul Partidului Socialist (PSRM), formațiune politică care l-a susținut pe contracandidatul Maiei Sandu, Igor Dodon. La 3 decembrie a.c., PSRM, împreună cu Partidul „Șor” și grupul „Pentru Moldova” (la crearea căreia se simte implicarea oligarhului-fugar Vlad Plahotniuc) au formată o nouă majoritate parlamentară, care imediat a adoptat, cu încălcarea procedurii, 14 proiecte de lege referitoare la diferite domenii, de la economie la farmacologie. Aici au fost incluse bugetul și politica fiscală pentru 2021, legi privind statutul limbii ruse, amendamente care vor permite din nou retransmiterea programelor politico-analitice rusești în grila din Republica Moldova, extinderea autonomiei Găgăuziei, etc. Cea mai importantă lege adoptată constă în trecerea Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din subordinea șefului statului în cea a Parlamentului.

Această lege limitează considerabil atribuțiile prezidențiale în Republica Moldova. De menționat că pachetul de legi a fost votat abuziv, cu încălcarea procedurilor. Parlamentarii din opoziție și reprezentanții societății civile și-au exprimat dezacordul față de proiectele respective și au declarat că documentele „nu au fost elaborate pentru beneficiul cetățenilor”. Întregul proces a fost foarte asemănător cu adoptarea legilor dictatoriale ale lui Ianukovici la 16 ianuarie 2014, în timpul Revoluției Demnității. Majoritatea proiectelor de lege au fost contestate la Curtea Constituțională, iar unele dintre ele au fost evaluate negativ de magistrați și Consiliului Superior al Magistraturii. Cu toate acestea, discuțiile respective nu l-au împiedicat pe Igor Dodon să semneze mai multe dintre proiectele de lege adoptate, inclusiv legea privind trecerea SIS-ului sub controlul Parlamentului. 

Comportamentul autorităților a provocat furie atât în ​​rândul opoziției, cât și în cel al societății. Pe 6 decembrie, în centrul Chișinăului a avut loc un miting care a reunit reprezentanți ai diferitelor forțe politice. În timpul mitingului, a fost adoptată o rezoluție prin care se cerea dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate. Însă, acest lucru nu este deloc ușor. Astăzi, în RM există două metode legale de dizolvare a Parlamentului. Președintele Republicii Moldova poate să dizolve Parlamentul în cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, după consultarea fracțiunilor parlamentare. Reprezentanții staff-ului Maiei Sandu și Partidului „Acțiune și Solidaritate” pariază pe prima metodă. Cu toate acestea, odată cu formarea majorității parlamentare PSRM-Șor, guvernul va fi dificil de demis.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că alegerile parlamentare nu garantează forțelor pro-europene majoritatea în noul parlament. Potrivit sondajelor, în viitorul legislativ ar accede patru formațiuni politice - PAS, PSRM, Șor și Partidul Nostru condus de Renato Usatîi. Adică, un partid pro-european și trei partide de stânga cu tendințe pro-ruse. Dintre acestea, două partide formează majoritatea parlamentară de astăzi. A treia formațiune, Partidul Nostru, este un adevărat Joker al politicii moldovenești - cartea care poate fi atât o inimă, cât și o pică. La prima vedere, pare logic că acest partid este în mare parte de orientare pro-rusă. Liderul formațiunii, Renato Usatîi, a locuit și a lucrat mulți ani în Moscova, electoratul său fiind în mare parte din nordul țării, acolo unde candidații pro-ruși au o susține stabilă. În același timp, același Usatîi la alegerile prezidențiale din 2016, a îndemnat alegătorii săi să-l sprijine în turul doi pe Dodon. Totuși între cei doi politicieni au apărut mai multe neînțelegeri. 

În timpul campaniei electorale din 2020 staff-ul lui Usatîi a lansat în spațiul public mai mule declarații controversate la adresa lui Dodon. În una din ele politicianul a fost numit „noul șef al sistemului corupt din Moldova”. Totodată, Usatîi a fost cel care a declarat jurnaliștilor despre o întâlnire în Grecia dintre Igor Dodon și oligarhul fugar Vlad Plahotniuc. Cei doi candidați au fost pe cale de să se ia la bătaie în timpul unei întâlniri cu alegătorii la Fălești. În prezent, Renato Usatîi o susține pe Maia Sandu, dar este clar că politicianul vede în noul șef al statului doar un „berbec de asediu” cu ajutorul cărui poate ocupa fotoliul de parlamentar.

Politica externă, care se află într-o stare inertă în ultimul an și jumătate, este o singură direcție în care Sandu se poate aștepta la un succes. Imediat după alegerea sa ca președinte, Maia Sandu a purtat discuții telefonice cu președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

De asemenea, Maia Sandu a promis că va întreprinde una din primele sale vizite, în calitate de președinte, la Kiev. Acest lucru este foarte important, deoarece în ultimii patru ani relațiile RM cu țările vecine erau practic înghețate, ceea ce nu putea să nu afecteze dezvoltarea statului. Moldova are nevoie de relații bune de vecinătate cu Ucraina, inclusiv pentru a rezolva conflictul transnistrean, precum și pentru a recâștiga controlul frontierei de est a țării.

Rusia este o altă problemă. Deși, Sandu optează pentru un dialog constructiv cu Rusia, în același timp, ea dorește să revizuiască statutul Moldovei în Uniunea Economică Euroasiatică (UEE) și solicită retragerea trupelor rusești din Transnistria. Desigur, Kremlinului nu-i place acest lucru.

Maia Sandu nu este primul președinte moldovean care solicită Moscovei retragerea trupelor din Transnistria. Despre acest lucru au vorbit toți foștii președinți, chiar și Dodon uneori. Ideea înlocuirii forțelor ruse de menținere a păcii cu observatorii OSCE nu este una nouă și a fost propusă de Chișinău în repetate rânduri.

Retragerea trupelor rusești din Moldova ar putea da un impuls pozitiv procesului de soluționare a conflictului dintre cele două maluri ale Nistrului și va permite reluarea procesului de reglementare a problematicii transnistrene. Acest lucru nu coincide cu poziția Kremlinului. După cum a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, o modificare a status quo-ului poate duce la destabilizarea situației din regiunea transnistreană. Rusia este interesată în menținerea incertitudinii existente asupra conflictului transnistrean, deoarece acest lucru îi permite să mențină influența în regiune și să exercite presiuni asupra Chișinăului. În cazul în care Grupul Operațional al Trupelor Rusești din Transnistria va fi desființat sau formatul misiunii de menținere a păcii va fi modificat, Moscova ar putea pierde pozițiile în R.Moldova.

Cu toate acestea, nu trebuie să ne facem iluzii. Retragerea contingentului nu va reduce prezența militară a Federației Ruse în regiune, deoarece grupul operațional este format în mare parte din localnici care au cetățenie rusă. Doar cei de la conducerea armatei sunt originari din Rusia. Prin urmare, în cazul unei „retrageri”, nu ar trebui să ne așteptăm la plecarea eșaloanelor cu soldați și echipamente. Cel mai probabil, atât forțele de menținere a păcii, cât și cei din GOTR se vor alătura Forțelor armate din Transnistria, așa cum s-a întâmplat la un moment dat în timpul desființării Armatei a 14-a în anii '90. Doar o „mână” de ofițeri ruși vor părăsi republica nerecunoscută. Chiar dacă în calcul nu este luat GOTR, care împreună cu forțele de menținere a păcii este de 1.700 de oameni, Rusia controlează  așa-numita armată a „RMN” care numără aproximativ 5.500 de oameni.

Dacă revenim la relațiile dintre noul președinte al Republicii Moldova și Rusia, cel mai probabil ele vor fi complicate. 

Nu este exclus că Kremlinul va reveni la metodele sale vechi de presiune prin intermediul diasporei moldovenești din Rusia și dependența unor sectoare economice moldovenești de această țară. Mai ales, prin dependența Moldovei de importurile rusești de energie. Totuși, acest lucru poate fi compensat prin stabilirea unor relații bune cu UE și România.

Rezumând, putem spune că următoarele luni vor fi decisive pentru R.Moldova. Multe lucruri vor depinde de Maia Sandu, în special resetarea Parlamentului, lansarea reformelor promise și menținerea creditului de încredere pe care l-a primit în noiembrie de la alegători. Desigur, forțele de opoziție vor încerca să facă tot posibilul pentru a sabota politica președintelui. Totuși, doar timpul ne va arăta dacă vor reuși ei asta sau nu.

Roman RUSSU 

Președintele Secretariatului Congresului Mondial al Tinerilor Ucraineni, Republica Moldova, redactor la Ukrainians.md 

Alocuțiune susținută la Masa rotundă internațională “Intermarium – 2020: realizări, provocări, perspective””, Kiev, Ucraina, format online, 9 decembrie 2020

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 346


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2021 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți