Un incident s-a produs joi, 22 ianuarie, la punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne, unde deputatului român Petru-Gabriel Negrea, membru al partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), i-a fost interzisă intrarea în Ucraina, generând versiuni complet diferite despre modul în care s-a desfășurat procedura.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de partidul AUR și preluat de Știri din Bucovina, deputatul Petru-Gabriel Negrea a fost declarat „dușman al poporului ucrainean”, i s-a interzis accesul în țară și a fost reținut „în condiții degradante și împins fizic peste frontieră”.
Deputatul susține că se deplasa în Ucraina la invitația unui profesor de la Universitatea Națională din Cernăuți pentru a participa la activități academice. „Autoritățile de frontieră ucrainene au manifestat o atitudine ostilă, informându-mă verbal că sunt considerat „dușman al poporului ucrainean” și solicitându-mi să părăsesc imediat zona de frontieră”, a declarat Negrea.
Descrierea tratamentului la frontieră
Parlamentarul român a oferit detalii despre condițiile în care susține că a fost reținut la punctul de control: „După oprirea mea la frontieră, autoritățile ucrainene au refuzat inițial să comunice cu mine în limba română sau în limba engleză, deși m-am adresat calm și respectuos. Am fost condus într-un container metalic neîncălzit, în condițiile în care temperatura exterioară era de aproximativ –12 / –13 grade Celsius”.
Acesta mai afirmă că „în acest spațiu, am fost obligat să mă dezbrac complet pentru un așa-zis control corporal, fără vreo justificare legală. Într-un punct de frontieră dotat cu aparatură modernă de control, o asemenea solicitare nu poate fi explicată decât ca o formă deliberată de umilire”.
Deputatul a mai declarat că „la finalul procedurii, o persoană din cadrul autorităților de frontieră l-a preluat și l-a împins efectiv pe jos până la linia de frontieră cu România, în zona Punctului de Trecere a Frontierei Siret, gest cu caracter degradant și nejustificat”.
Context politic
Petru-Gabriel Negrea a explicat că decizia survine în contextul în care, în ultimul an, a avut poziții publice constante, asumate și documentate în apărarea drepturilor comunităților românești din Ucraina, în special a dreptului acestora la identitate națională, limbă, credință și educație.
Deputatul a enumerat problemele pe care le-a semnalat public: agresiunile și tentativele de preluare forțată a bisericilor românești, inclusiv cazul grav al Catedralei „Sfântul Duh” din Cernăuți, unde preoți și credincioși români au fost agresați; reducerea drastică a numărului de școli și licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți, ca urmare a reformelor educaționale aplicate de statul ucrainean; presiunile sistematice exercitate asupra comunității românești prin limitarea folosirii limbii române și marginalizarea identității naționale.
Răspunsul oficial al autorităților ucrainene
Serviciul Frontierei de Stat al Ucrainei din regiunea Cernăuți a oferit Agenției de știri ACC o versiune complet diferită a evenimentelor, negând categoric acuzațiile de tratament degradant.
Reprezentanții serviciului au declarat că măsurile de control la frontieră în punctele de trecere sunt asigurate în conformitate cu normele stabilite de legislație, inclusiv pentru intrarea străinilor în Ucraina.
Funcționarii au precizat că intrarea în Ucraina unui străin sau unei persoane apatride nu este permisă dacă un organ de stat autorizat al Ucrainei a luat o decizie de interzicere a intrării. În cazul identificării unui astfel de cetățean la încercarea de a intra în Ucraina, grănicerii refuză traversarea.
Negarea acuzațiilor
Angajații Serviciului Frontierei de Stat au respins acuzațiile de maltratare: „Declarațiile despre tratament umilitor din partea grănicerilor față de acest străin nu corespund realității”.
Autoritatea de frontieră a mai precizat că nu are dreptul să divulge care anume organ de stat a emis decizia de interzicere a intrării referitoare la acest cetățean.
Jurnaliștii Agenției de știr ACC au efectuat verificări suplimentare pentru a clarifica circumstanțele deplasării. Rectorul Universității Naționale din Cernăuți, Ruslan Biloskurski, a declarat pentru agenția de presă că deputatului român nu i s-a adresat nicio invitație din partea universității.
Context mai larg
Incidentul se înscrie într-un context politic mai amplu. Deputatul Negrea a menționat că consideră această situație absurdă, imorală și incompatibilă cu orice discurs despre democrație și stat de drept și constată o dublă măsură gravă: în timp ce România alocă fonduri consistente pentru sprijinirea Ucrainei, românii din Ucraina sunt abandonați, iar apelurile adresate Guvernului României și Președinției pentru o intervenție fermă au rămas fără răspuns.
Cornel Rusu
