Politică
27 ianuarie 2022

La un pas de Europa Occidentală. Istoria regiunii Cernăuți: Instaurarea puterii sovietice (continuare)

La un pas de Europa Occidentală. Istoria regiunii Cernăuți: Instaurarea puterii sovietice (continuare)
27 ianuarie 2022

La un pas de Europa Occidentală. Istoria regiunii Cernăuți: Instaurarea puterii sovietice (continuare)

...După vizita ateului Nichita Hruşciov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei, în fosta capitală a Bucovinei istorice şi după înflăcărata sa cuvântare în faţa cernăuţenilor, care a avut loc în centrul oraşului Cernăuţi pe data de 4 iulie 1940, s-au intensificat persecuţiile împotriva slujitorilor altarului.

 

În urma acţiunilor criminale, întreprinse de către organele staliniste de represalii, va fi arestat, la 20 iulie, Panteleimon Şerban, născut în 1892, în localitatea Salsoşcana, fostul judeţ Orhei al Basarabiei, stareţul fostei Mănăstiri din Cuciurul Mare, actualul raion Cernăuţi. Inclus în categoria „elementelor care prezintă un pericol social”, este condamnat la 8 ani într-un lagăr comunist de muncă corecţională, conform deciziei Comisiei Speciale de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. din 31 mai 1941.

Pe data de 13 august va fi încătuşat preotul din satul Stârcea, azi acelaşi raion Cernăuţi, Victor Paşcaniuc, născut la 1903, în localitatea Suceveni. A hotărât să treacă în Patria istorică şi să scape de teroarea instaurată în ţinutul mioritic. Este pedepsit cu 5 ani de detenţie „pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”.

Peste trei zile, în mâinile grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. nimereşte Valerian Opaiţ, parohul bisericii din Banila Moldovenească, fostul raion Storojineţ, născut la 1910, în satul Cireş, poseda studii superioare. Fiind  condamnat şi el la 5 ani de închisoare, apucă drumul gulagului sovietic,  unde era pusă în funcţiune infernala maşinărie stalinistă de ucis oameni.

La 20 septembrie 1940, spre hotarul instalat la finele istoricului cireşar, creând „drame umane incredibile, fatale, rămase multă vreme necunoscute”, a pornit Eusebiu Rezuş, născut în 1885, în municipiul Rădăuţi, locuitor al oraşului Cernăuţi, poseda studii superioare, fost profesor al Facultăţii de teologie a universităţii cernăuţene. Este reţinut de grănicerii sovietici, fiind privat de libertate pe un termen de 5 ani. În ţinut s-a instaurat perioada dezmăţului bolşevic al primului stat socialist din lume.

Pe data de 23 august 1940, scriitoarea ucraineană Olga Kobyleanska, Casa-muzeu a căreia se află în satul românesc Dimca (Trestiana), actualul raion Cernăuţi, a fost primită în Uniunea scriitorilor din Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Peste patru zile, ei i s-au acordat 10 mii de ruble, în calitate de ajutor financiar, conform deciziei din 27 august a Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.

La 29 august, Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) din toată Uniunea şi Consiliul Comisarilor Poporului al  U.R.S.S. adoptă hotărârea despre încetarea circulaţiei banilor româneşti şi introducerea pe teritoriul Basarabiei şi al Bucovinei de Nord a valutei sovietice, începând cu data de 1 septembrie 1940.

În ţinut a pornit radioficarea oraşelor şi centrelor de plasă, telefonizarea consiliilor săteşti. Naţionalizând ramura transportului feroviar, „eliberatorii” au pus mâna pe cele 41 de staţii de cale ferată. În posesia sovieticilor au intrat 43 de locomotive, 1.359 de vagoane şi 14 vagoane-cisterne. Reţeaua feroviară dispunea de 8 trenuri de pasageri. În acest domeniu al economiei ţinutului lucrau 3.403 oameni. 

La finele verii au loc schimbări esenţiale în construcţia culturală a meleagului mioritic. La Cernăuţi este transferat Teatrul Dramatic Ucrainean din Harkov, condus de regizorul V. Vasylko. În centrul regional iau fiinţă Filarmonica Regională de Stat şi Casa de creaţie populară. În satele şi oraşele ţinutului au fost deschise biblioteci şi cluburi, pe lângă care funcţionau cercuri dramatice şi culturale, în cadrul cărora erau citite lecţii pe teme ateiste, se demonstrau filme. Toate aşezămintele de cultură îşi desfăşurau activitatea sub controlul nemijlocit al organelor de partid.

Bibliotecile erau completate cu literatură marxist – leninistă, majoritatea filmelor conţineau tematica transformărilor socialiste în Uniunea Sovietică, oglindind „grandioasele realizări” ale muncitorilor şi ţăranilor din imperiul bolşevic, prietenia seculară de nezdruncinat a popoarelor frăţeşti din patria lui Lenin şi Stalin. În actuala regiune Cernăuţi şi-au găsit adăpost şi teren favorabil „poeţii populari”, compunerile cărora răspundeau cerinţelor vremii: „Fost-am noi orfani odată,/ Fără mamă, fără tată,/ Şi lucram – amar de noi! - / La boieri şi la ciocoi./ Plata noastră ne era/ Gârbaciul şi temniţa./ Nu lucrai zilele toate - / Vai de pielea ta, măi frate,/ Căci boierul da poruncă/ Vechilul să mi te-aducă/ Sus la curtea boierească,/ Pentru muncă să-ţi plătească - / În bătăi să te snopească./ Iată-aşa am dus noi jugul,/ Lacrimi îngropând cu plugul/ An de an şi veac de veac - / Neam din neam tot mai sărac./ ... Dar ajunse şi pe-aici/ Mândrul soare-al lui Ilici./ De nevoie am scăpat,/ Biciul noi l-am îngropat./ Iar Partidul nostru scump/ Lege dreaptă a făcut/ Şi egală pentru toţi:/ Pentru noi şi strănepoţi./ Mulţumim, Partide scump,/ Că dreptate ne-ai făcut./ Ne-ai scăpat de jugul lor,/ De biciul boierilor./ Azi cu toţii laolaltă/ Noi sîntem stăpâni pe soartă”. Mai târziu se va susţine că aceste „capodopere” erau nevoite să îndeplinească rolul greu de „locomotive”, care duceau în pantă vagoanele cu creaţii de valoare.

Deviza intelectualităţii româneşti din actuala regiune Cernăuţi a Ucrainei, în acel îndepărtat şi istoric an 1940, a devenit: „Când ne-a fost mai greu destinul şi acum, la bine,/ Noi am fost cu tine, Lenin, şi vom fi cu tine!”.

Puţini vor apărea acei care nu împărtăşeau numita orientare de patriotism sovietic. Numele lor rămân înscrise pentru generaţiile viitoare în Cartea de istorie a neamului: scriitorul Dumitru Covalciuc, poetul-martir Ilie Motrescu şi grupul foştilor „studenţi naţionalişti” ai Universităţii de Stat din Cernăuţi...

(va urma)

Petru GRIOR, directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi,

pentru Agenția BucPress – www.bucpress.eu  

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 746


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți