Politică
Redactor: Leonid Parpauț
17 februarie 2022

La un pas de Europa Occidentală. Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (1)

La un pas de Europa Occidentală. Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (1)
17 februarie 2022

La un pas de Europa Occidentală. Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (1)

Pentru instaurarea şi consolidarea puterii sovietice pe acest picior de plai, în perioada 28 iunie 1940 – 2 iulie 1941, organele represive ale dictaturii staliniste au nimicit 12.235 de suflete nevinovate...

 

Sub securea dezmăţului bolşevic al primului stat socialist din lume au căzut 6.112 români, 3.428 ucraineni, 1.897 evrei, 433 ruşi, 248 polonezi, 45 nemţi, 20 unguri, 9 greci, 8 cehi, 7 bulgari, 5 armeni, 5 slovaci, 5 ţigani, 3 austrieci, 3 sloveni, 2 bieloruşi, un elveţian, un estonian, un italian, un leton, un lituanian.

În prima jumătate a anului 1941 vor continua informaţiile referitoare la activitatea diverselor structuri ale dictaturii staliniste. Reprezentanţii regimului totalitar raportau comitetului regional Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei despre succesele obţinute în direcţia instaurării şi consolidării puterii sovietice.

În ianuarie 1941, conducerea organizaţiei regionale a comsomolului raporta partidului comunist că în ţinutul „eliberat” îşi desfăşoară activitatea rodnică 3 comitete orăşeneşti şi 14 comitete raionale ale Comsomolului Leninist, care coordonează munca a 208 organizaţii comsomoliste. Potrivit raportului, în cadrul întreprinderilor industriale şi sistemului feroviar activează 24 de organizaţii, în mijlocul tineretului de la sate – 39, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate – 5, în şcolile medii şi medii incomplete – 36, în instituţiile de stat sovietice – 65 de organizaţii comsomoliste. Organizaţia regională a comsomolului era compusă, la acea vreme, din 1.810 membri şi 3 candidaţi în membri ai comsomolului. 366 de tineri aveau vârsta până la 17 ani, 391  erau cu vărsta între 18 şi 19 ani, iar 260 de membri - cu vârsta între 20 şi 21 de ani. 803 comsomolişti dispuneau de studii medii incomplete, 465 – aveau studii medii şi 63 – studii superioare. 57 de comsomolişti erau muncitori, 89 – ţărani, 90 – elevi, 102 – funcţionari şi 7 membri ocupau diverse posturi în sistemul de învăţământ al regimului totalitar stalinist.  În rândurile comsomoliştilor se aflau 1.053 de ucraineni şi 785 de femei.

În informaţie se menţiona faptul că pe parcursul celor şapte luni de instaurare şi consolidare a puterii sovietice, cu ajutorul comsomoliştilor în ţinut au fost citite peste 320 de lecţii, au avut loc 760 de discuţii cu tineretul de la oraşe şi sate, în cadrul cărora au fost abordate următoarele  teme: „Despre Constituţia Sovietică”, „Despre viaţa tineretului în ţara socialismului”, „Despre organizaţia comsomolistă din Uniunea Sovietică”, „Despre viaţa colhoznicilor în URSS”.

Comsomoliştii puneau accentul în privinţa realizării cu succes a hotărârii Comitetului Central al Comsomolului Leninist din Ucraina „Referitor la crearea organizaţiilor pioniereşti în regiunile Cernăuţi şi Akerman”, ţinând să sublinieze că în ţinutul mioritic, la data de 20 ianuarie 1941, se aflau deja 2.500 de pionieri, care „erau întotdeauna gata să lupte pentru cauza partidului comunist”. 

În prima jumătate a anului 1941, comsomoliştii, în colaborare cu membrii partidului şi reprezentanţii organelor staliniste de represalii, au participat activ la deportările în masă ale oamenilor de diferite naţionalităţi din actuala regiune Cernăuţi.

Arestările românilor au început chiar din primele zile ale anului 1941. Astfel, la 2 ianuarie va fi încătuşat ţăranul Leon Socaci din Tereblecea, fostul raion Hliboca, născut în 1897, cu studii medii incomplete. Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. îl condamnă la 5 ani de detenţie „pentru ajutorul acordat la trecerea ilegală a frontierei de stat”. Martirul a părăsit această lume plină de suferinţe pe data de 8 iulie 1942, într-un lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă.

În aceeaşi zi, când nemuritoarea iarnă a îmbrăcat în argint codrii legendari ai Cosminului, este pus în lanţuri Alexandru Zegrea, născut în 1913, în menţionata localitate bucovineană. Fiind acuzat de autorităţile regimului totalitar de „activitate de spionaj”, primeşte şi el 5 ani de temniţă.

Tot la 2 ianuarie, ţăranul Luca Balan, născut în 1880, în Pătrăuţii de Jos, cu studii primare, va fi acuzat de „activitate subversivă”.

Pe data de 7 ianuarie nimereşte în mâinile grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. muncitorul Grigore Museac din Igeşti, fostul raion Storojineţ, născut în 1922, care este lipsit de libertate pe un termen de 3 ani „pentru trecerea ilegală a frontierei de stat”.

În a doua jumătate a lunii ianuarie, în actuala regiune Cernăuţi, se intensifică teroarea roşie. Pe data de 16 ianuarie, reprezentanţii organelor staliniste de represalii îl arestează pe românul Meletie Ciuprun, născut în 1880, în localitatea Tereblecea din actualul raion Cernăuţi, fiind acuzat de „nedenunţare”. După un an de chinuri infernale, moare la 4 februarie 1942, într-un lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă.

Tot în aceeaşi zi este încătuşată ţăranca Natalia Ciuprun, născută la 1884, tot în Tereblecea, neştiutoare de carte. Pe data de 18 octombrie, acelaşi an, va închide şi ea ochii pentru totdeauna, în acelaşi lagăr blestemat din regiunea Sverdlovsk a Federaţiei Ruse, unde s-a stins din viaţă scumpul ei soţ. Părinţii au trecut în lumea celor drepţi şi a rămas singur fiul Tudor, un tânăr de 16 ani, care va fi deportat în stepele pustii ale Kazahstanului, la 13 iunie 1941.

În ziua de 16 ianuarie 1941 au fost arestaţi şi 8 locuitori ai satului Mămăliga, fostul raion Noua Suliţă. Din numărul lor făceau parte ţăranii Anton Codiţă, născut în anul 1922, cu studii medii incomplete; Simion Codiţă, născut în 1899; Vladimir Gheorghiţă, născut în 1911, şi Vasile Dârza, născut în 1906. Tustrei aveau studii primare.

Totodată, în mâinile staliniştilor au intrat femeile: Liuba Codiţă, născută în 1924; Pelagheia Codiţă, născută în 1900, şi Sofia Codiţă, născută în anul 1920.

În această zi va fi încătuşat muncitorul Gheorghe Codiţă, născut la 1913, cu studii medii incomplete. După 5 luni de interogatorii, Tribunalul Militar al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. îi condamnă la ani grei de temniţă „pentru trădarea patriei”. Simion Codiţă şi Vladimir Gheorghiţă primesc câte 10 ani de detenţie. Gheorghe Codiţă va muri pe data de 12 august 1943, într-un lagăr stalinist de muncă corecţională. Aceşti martiri ai neamului, dorind să fie liberi, au încercat să treacă în patria istorică şi să scape de teroarea bolşevică, instaurată pe meleagurile mioritice.

Pe data de 18 ianuarie, spre hotarul instalat de sovietici la finele cireşarului istoric, pornesc 2 ţărani din localitatea Negrinţi (Negreni), acelaşi raion. Sunt reţinuţi de către grănicerii sovietici din Detaşamentul nr. 23 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. Serghei Capră, născut în 1922, cu studii primare, va fi condamnat la 10 ani de detenţie „pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”. Al doilea român, Serghei Păduraru, născut în 1920, a închis ochii pentru totdeauna în ziua de 25 iulie 1942, într-un lagăr bolşevic de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă.

La 18 ianuarie, în mâinile grănicerilor sovietici din Detaşamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. nimereşte fostul soldat al Armatei Române, Dumitru Ascripcăriţei, născut la 1912, în localitatea Târnauca din actualul raion Cernăuţi, care se întorcea acasă după terminarea manevrelor în interiorul patriei istorice. Fiind acuzat de „activitate de spionaj”, este transferat în Siberia, unde dispare fără urmă.

Tot în aceeaşi zi, la graniţă este reţinut Ion Fedor, elev al unei şcoli militare din oraşul Dorohoi, născut la 1924, tot în Târnauca. Acuzat şi el de „activitate de spionaj” în favoarea României, va fi dus în Siberia pentru nimicire.

Peste o săptămână, la 25 ianuarie, grănicerii sovietici îl arestează pe Zaharie Motrescu din Crasna, fostul raion Storojineţ, acuzat de „activitate de spionaj”. Fiind întemniţat în fiorosul lagăr stalinist de muncă corecţională din regiunea Sverdlovsk, moare pe data de 13 martie 1942.

În aceeaşi zi va fi ferecat în lanţuri Ştefan Diaconovici din oraşul Storojineţ, născut la 1910. Pe data de 17 octombrie 1942, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. îl condamnă la 8 ani de detenţie, fiindcă „era un element care prezintă un pericol social”.

La 26 ianuarie, în mâinile grănicerilor stalinişti nimereşte Mihai Cobelia din Mihoreni, raionul Cernăuţi, fiind condamnat la moarte „pentru trădarea patriei”. Sentinţa a fost executată în ziua de 22 decembrie 1942.

Pe data de 27 ianuarie este arestat Ştefan Iutiş, născut la 1922, în Ostriţa Herţei. Fiind transferat în regiunea Sverdlovsk, Federaţia Rusă, se stinge din viaţă la 28 februarie 1943.

(va urma)

Petru GRIOR, directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi,

pentru Agenția BucPress – www.bucpress.eu

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 572


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți