Portrete de război. „La Bahmut rușii fac baricade din cadavrele colegilor lor și trag din spatele lor”

Victor Paseka este un mitralior al celei de-a 128-a brigată separate de asalt montan din regiunea Transcarpatică. Militarul are 54 de ani, provine din regiunea Hmelnițki. Înainte de război, Victor a fost directorul unei întreprinderi private, angajate în repararea acoperișurilor și, de asemenea, avea crescătorie de  pește. Acum de toate acestea se ocupă  fiică sa.

“Compania noastră de șase prieteni vânători s-a adunat pe 25 februarie pentru o conversație și am decis să mergem la comisariatul militar. Așa am intrat în brigada 128, slujesc ca mitralior. “Pokémonul” meu (mitraliera Kalashnikov modernizată) este o mașinărie serioasă, inamicul o respectă. Și încearcă să o distrugă în primul rând”, a spus Victor.

Potrivit militarului, cele mai aprige bătălii au fost în direcția orașului Bahmut.

“Se pare că rușii erau sub influența drogurilor – tragem  cu mitraliera, sângele stropește, iar ei continuă să înainteze. Sau atacă noaptea cu farurile aprinse. Nu este normal, o astfel de țintă este ușor de a o distruge, trebuie să existe un instinct de autoapărare! Lângă Bahmut am cosit zeci de ruși, iar ei își pun cadavrele în fața lor, fac baricade din trupuri și trag din spatele lor. Valul din față cade, cosit jos de liniile noastre, iar ei se rostogolesc cu altul și împușcă în noi cu VOG-uri (lansatoare de grenade sub țeava). Trebuie să te apleci și în acel moment se năpustesc în direcția noastră. S-a întâmplat ca armele noastre să se blocheze din cauza că trăgeam  fără răgaz.. Apoi unii dintre noi curăţau mitraliere, iar ceilalți luptau. A fost groaznic…”, a spus Victor.

Potrivit lui Victor, el  va sărbători a doua zi de naștere pe 16 februarie. Despre acea zi soldatul spune: „Eu și trei tovarăși eram în casă, iar rușii, care ocupau poziții mai avantajoase pe dealuri, au început să ne bombardeze dintr-o artilerie sau un tanc. Am intrat o secundă în altă cameră să văd locul unde a explodat ultimul obuz, iar în acest moment – o lovitură directă în casă. Când mi-am revenit, am văzut  praf și cărămizi sparte de jur împrejur. O parte din tavan s-a prăbușit și a îngropat doi camarazi sub el, au murit imediat . Eu și încă un  soldat am supraviețuit…”

Potrivit lui Victor, acasă îl așteaptă soția, două fiice, doi gineri și patru nepoți. “O familie ucraineană bună, puternică. Am mers să lupt în primul rând de dragul lor – familia și prietenii mei. În plus, acesta este pământul nostru și trebuie să îl apărăm de năpasta asta. Aceasta este datoria fiecărui om, cred.. ”, a conchis  soldatul.

Urmăriți-ne pe Telegram – t.me/bucpress