Mlaștina Neagră – decorul Parcului Național „Ținutul Fermecat” din Transcarpatia și un magnet pentru turiști

Mlaștina Neagră – decorul Parcului Național „Ținutul Fermecat” din Transcarpatia și un magnet pentru turiști

Pierdută printre pădurile virgine de fag și prea  puțin cunoscută „Mlaștina Neagră” își dezvăluie abia acum secretele și semnificația pentru mediu, care nu este deloc doar de importanță locală.

Procesele care au loc în adâncurile și la suprafața mlaștinii pot juca un rol-cheie în drama globală a salvării atmosferei de poluare.

Jonathan Etzold, expert în restaurarea turbei, spune că Mlaștina Neagră este unică, care depinde de precipitațiile din parcul național. Această mlaștină este foarte importantă pentru Ucraina din punct de vedere științific.

Plantele în miniatură și mușchii care cresc în mlaștini sărace în nutrienți sunt unii dintre cei mai activi absorbanți de carbon natural. Sunt de câteva ori mai activi decât pădurile.

Mușchiul mic de turbă arată ca un burete. Unii oameni de știință spun că este cea mai importantă plantă din lume, deoarece are capacitatea de a elimina cantități mari de carbon din aer și de a-l păstra timp de mii de ani. Mlaștina este în continuă creștere și este destul de sensibilă la schimbare.

În prezent, suprafața Mlaștinii Negre  este de 20 de hectare. Sistemul unic, care s-a format de mii de ani în ultima jumătate de secol, a suferit o influență umană semnificativă. S-au încercat drenarea mlaștinii, iar în perioada sovietică au fost săpate canale de recuperare. Acest lucru a provocat o scurgere semnificativă de apă și de fapt a dus la degradarea mlaștinii.

Directorul interimar al Parcului Național Ținutul Fermecat, Vasyl Fennych, spune că în timpul perioadei sovietice, terenurile mlăștinoase erau folosite în scopuri agricole.

Tom Kirschey, șeful proiectelor internaționale de restaurare a mlaștinilor din Asia de Sud-Est, spune că aproximativ 10% din mlaștinile  lumii sunt degradate. Din cauza lipsei de apă din mlaștină, mușchiul gol nu absoarbe, ci eliberează carbon. Ucraina se află în primele zece țări cu cele mai mari emisii de carbon.

Castorii au devenit parteneri neașteptați în restaurarea mlaștinii, barajele lor au redus scurgerea apei. Mlaștina joacă o funcție de reglare a apei, care este foarte importantă pentru Transcarpatia, care atât de des trece prin inundații dezastruoase.

Agenția BucPress – www.bucpress.eu