Un eveniment cultural plin de gust, stil și noblețe. Amfitrionul acestei întâlniri a fost Petru Frăsilă, directorul general al TeleMoldova Plus și Președintele Consiliului editorial al revistei Directiv Cultural. În prezent, este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, precum și Vicepreședinte FIJET România.
Cu autograful autorului, am primit în dar cartea domnului Petru Frăsilă „Libertatea de a fi. Povara normalității”. Întâlnirea literară la Muzeul Memorial „Mihail Kogâlniceanu” a fost o întâlnire superbă. Salonul-rotonda, păstrând caracteristici atmosferice definitorii pentru secolul al XIX-lea, ne-a fost spațiu destinat special pentru astfel de evenimente culturale, precum lansările de carte, lansările de film și momentele muzicale la pian. Ambientul specific al casei, devenite muzeu, avea „aerul” familiei boierești, care, de multe ori, primea oaspeți de seamă. Stilul luxos și bogat, tapițeriile păstrate în culori închise, permitea integrarea unor obiecte care au rezistat timpului. Astăzi, în sală, se simțea un rafinament deosebit, în ținuta elegantă a oaspeților, în maniere și în tot ce făcea parte din această împrejurare.
Ca o bijuterie în conturul acestei frumuseți, ne apăreau tablourile și întreaga expoziție de artă a Corinei Preda Perianu. Corina este pictor, restaurator la Muzeul Național de Artă a României, dar scrie și proză, lucrând deja la a treia carte. Are atelierul său în București. Soțul ei este sculptor. Sunt o familie de artiști plastici.
Povestea amenajării a continuat-o pianul. „Coardele lui muzicale”, în simbioză cu degetele lungi și firave ale pianistei Nina Rotaru, prin melodia lui Eugen Doga, ne-au atins coardele inimii. Când din copilărie îți urmezi pasiunea, la o tinerețe încă fragedă, poți deveni laureat la Concursuri Naționale și Internaționale în România, Republica Moldova și Italia. Nina Rotaru întâi a absolvit Liceul Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, după care a studiat la Conservatorul Universității de Arte „George Enescu” din Iași. În prezent, este pianistă, concertistă și profesoară. Cultivă dragostea pentru pian a elevilor săi la o școală muzicală privată din Iași.
Și totuși, dacă arta nu are margini, ne-am scufundat întâi într-o călătorie între secole cu Izabela Bostan. Studiul ei în domeniul filmului muzical în general și filmului muzical american în particular ne-a dus în trecut, tocmai cu 98 de ani în urmă, atunci când abia apăruseră bazele filmului pe sunet, care apoi a devenit și film muzical. Ideea filmului pe atunci era de a arăta frumusețea, penele și multă, multă lumea. „La început filmau”, povestește Izabela Bostan, „foarte mult în studiouri, în interior, după zece ani au început să iasă în exterior”. Ne-a povestit despre filmele care încă nu aveau subiect, despre filmele care ușor, ușor au devenit celebre. Izabela Bostan este autoare a unei teze de doctorat în Cinematografie și Media la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. După ce a absolvit facultatea, a rămas să predea cursuri de coregrafie și mișcare scenică la aceeași Universitate. Fiind și regizoare, tânăra Izabela ne-a prezentat mai întâi filmul muzical pe ecranul din sală, după care ne-a povestit despre munca ei de 15 ani pentru acest domeniu. În această perioadă, a vizitat și Hollywood. Ea este un comentator fidel dincoace de Ocean al filmului muzical american. Talentată în domenii diverse, Izabela ne-a prezentat împreună cu Emil Stanciu cartea sa „Mari Regizori, Mari Coregrafi în Muzicalul American”. Cu bucurie am primit cartea cu autograful autoarei în care se găsește întrebarea retorică: „Ați văzut un Vis Dansând?”… Nu l-am văzut, dar sper să-l găsesc pe paginile acestei cărți, unde am citit că mentor și profesor universitar al Izabelei i-a fost dr. Titus Vîjeu. Și editor coordonator l-a avut pe îndrăgitul de noi toți, Emil Stanciu. Domnul Stanciu, având o experiență impresionantă în jurnalistică, a fost recent ales și președinte al filialei „Casa Presei” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A luat cuvântul Filiță Carp, poet și director de editură. El ne-a povestit multe lucruri interesante despre Nicolae Băciuț, despre Jurnalul Mureșan, Vatra Veche și poezia „Spovedanie”. Cărțile noi de pe masă erau un element interesant și frumos integrat în ambientul general. Dar se păstra intrigă și autorul lor rămânea încă în tăcere. În schimb, a luat cuvântul Profesorul Universitar Emerit dr. Traian-Dinorel Stanciulescu. El, cu grijă, a ridicat de pe masă o carte în palma sa și a dus-o la inimă. Am văzut câtă importanță avea în ochii lui acest lucru mic, care poate încăpea într-o palmă, într-un buzunar, dar totodată câtă valoare are Cartea. Să învățăm de la acest distins domn, de la acest profesor să prețuim Cartea…! Domnul profesor ne-a vorbit despre Grigore Vieru, despre cum „drăgălește” această carte, cum ar fi spus mama lui Vieru, dincolo de Prut, în limbajul dulce și diminutival al Basarabiei. Cartea era întitulată „Grigore Vieru – Întoarcerea lacrimii”. Alături de profesor, ne-a ieșit în scenă poetesa Shanti Nilaya. Ea este autoare de carte și Director cultural-artistic la Asociația Română de Studii Semiotice. Împreună cu profesorul Stănciulescu, au dăruit auzului nostru poemul „Dor de ce-am trăit frumos”. Shanti Nilaya ne-a povestit despre Antologia Critică „Întoarcerea lui Enchidu – Nichita Stănescu”, despre Marele Premiu pe care l-a primit Nicolae Băciuț în 2014 la Festivalul Nichita Stănescu din Sibiu. Ea a stratificat, prin discursul său, mărturii legate de persoana lui Nichita Stănescu.
Și după un următor moment muzical interpretat de pianista Nina Rotaru în fața noastră, a reapărut Nicolae Baciuț, autorul acelor cărți care își așteptau prezentarea. Autorul, însă, nu era singur, prin operele sale el l-a readus în fața noilor cititori pe Nichita Stănescu și pe Grigore Vieru. Scriitorul Baciuț zice că poeții „sunt vii dincolo de partea lor fizică și vor mai dăinui încă niște secole”. Nicolae Băciuț și-a amintit cum în 1982, din Târgu Mureș la Struga, a mers și pe jos și cu căruța și cu alt transport la ocazie, numai să ajungă să-l vadă „pe viu” pe îndrăgitul poet. Dorul de Stănescu era enorm. Cărțile poetului îi erau cărți de căpătâi. Acum cărțile lui Baciuț, mărturisirile lui de dragoste pentru Nichita Stănescu sunt pentru a nu uita foarte repede valorile noastre. Căci viața are nevoie de frumos. La fel, ne mai spune Nicolae Băciuț că „greu se va ivi un alt om de valoarea lui Grigore Vieru. El ne simțea că noi îl simțim”. În toate poemele lui dedicate mamei, copilăriei era multă frumusețe și gingășie tulburătoare.
În sală erau jurnaliști cu nume din România. Din păcate, nu am avut ocazia să mă cunosc cu unii dintre ei, doar cu mândrie menționez că l-am întâlnit aici pe directorul editorial de la Certitudinea, Miron Manega, pe Ovidiu Zanfir de la Actualități Naționale, televiziunea din București, Dumitru Mirel Popa, Daniel Nicuț, poetesa Doina Guriță. În sală era cel care ne-a invitat pe noi, bucovinenii, prietenul distinsului domn Petru Frăsilă, Ioan Itco, profesor cu multe merite, fondator al primului Institut de Învățământ și Cercetare în Turism, „I.P.I. Bucovina”, autorul unui Ghid turistic al Județului Suceava, președintele fondator și editor al revistelor de turism „Dulce Bucovină”, „Dulce Românie”, coordonator al activității Centrului de Cercetare și Consultanță în Turism „Bucovina-Câmpulung Moldovenesc”, are activități și la Studiolul teritorial TeleMoldova Plus. Mulțumită lui, am cunoscut pe noi și pe Petru Frăsilă, care azi ne-a onorat cu câte o diplomă.
În fruntea echipei l-am avut pe bloggerul și fotograful de la Pro Bucovina Nicolae Hauca Mykola Havka, colaborator și la televiziunea TeleMoldova Plus. Alături de el, redactorul-șef Nicolae Toma, ziarul „Zorile Bucovinei”, Președintele Uniunii Jurnaliștilor români din Ucraina și doamna Felicia Nichita-Toma, jurnalistă, publicistă și administratoare a portalului „Zorile Bucovinei”. Cu noi a fost ziarista și publicista, „cronicarul” tuturor evenimentelor din Cernăuți și nu numai, Maria Toacă Andrieș, președinta Asociației „Doamnele Române”. Cea mai tânără din echipa noastră era jurnalista și președinta Fundației culturale de binefacere Casa Limbii Române, Ana Cristina Mihaiesi Tărâţeanu, regizoarea filmului documentar „Vasile Tărâțeanu, Arcașului neamului românesc din Nordul Bucovinei”. Ne-a onorat prin prezența sa soția regretatului poet și ziarist, membru de onoare al Municipiului Iași, Vasile Tărâțeanu, Elena Tărâțeanu, muzeograf și păstrătoare a amintirii lui Eminescu în Cernăuți, pentru un viitor muzeu al geniului în Casa lui Aron Pumnul. Victoria Costinean, profesoară de istorie și muzică la școala din Ropcea, lucrător emerit al culturii în Ucraina, cercetător științific al Muzeului sub cer liber din Cernăuți, etnograf, interpretă de cântec autentic, întemeietor și coordonator al Ansamblului-model etnofolcloric „Izvoraş”, Președinta Societații „Valea Siretului”. Eleonora Shipor, profesoară de limbi străine la un liceu din regiunea Cernăuți, scriitoare și publicistă, vice-președinta Societății regionale „Golgota”. Rodica Zegrea, șefa bibliotecii, regina cărților și a poeziei din satul Prisăcăreni, comuna Suceveni. Premiu de onoare a primit și Tatiana Golciuc, fost angajat consular autohton-traducător al Consulatului General al României la Cernăuți, membră a Cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” și purtător de cuvânt al ONG-ului Asociația cultural-sportivă „Boianul Unit”.
Alte două premii de onoare au fost înmânate delegației din Basarabia și anume poetului, folcloristului, dramaturgului filologului dr. Iulian Filip și jurnalistului de la săptămânalul Literatură și Artă din Chișinău, domnului Ion Dobzeu. Invitații „La un ceai cu Petru Frăsilă” au petrecut o seară de neuitat în Iașul cultural împodobit azi cu magnolii și alte flori de primăvară.
Tatiana Golciuc,
reprezentantă Asociației cultural-sportive Boianul Unit
