Polonia a anunțat că se opune propunerii de a redirecționa cele 6,6 miliarde de euro disponibile în cadrul Fondului European pentru Pace către noi programe de sprijin destinate Ucrainei, insistând ca aceste sume să fie utilizate în principal pentru rambursarea integrală a cheltuielilor efectuate de statele membre ale Uniunii Europene care au livrat deja armament Kievului. Disputa a apărut în contextul reluării discuțiilor privind distribuirea fondurilor europene de apărare, după ce Ungaria a deblocat accesul la resursele financiare înghețate anterior prin veto, informează, UA NEWS.
În cadrul Fondului European pentru Pace, statele membre ale Uniunii Europene au alocat până în prezent aproximativ 43 de miliarde de euro pentru sprijin militar acordat Ucrainei, sub formă de echipamente, muniții și alte tipuri de asistență defensivă.
Potrivit mecanismelor convenite anterior la nivel european, Uniunea Europeană s-a angajat să ramburseze cel puțin 40% din aceste cheltuieli statelor membre, ceea ce ar putea conduce la un volum total al compensațiilor estimat la aproximativ 13,5 miliarde de euro. În prezent însă, disponibilitatea financiară imediată este limitată la 6,6 miliarde de euro, sumă deblocată recent după ridicarea veto-ului exercitat de Ungaria pe o perioadă de doi ani.
În acest context, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a propus o soluție de compromis care prevede utilizarea a aproximativ 10% din fondurile disponibile pentru compensarea directă a statelor membre, în timp ce restul sumelor ar urma să fie direcționate către programe de instruire militară pentru forțele ucrainene și către achiziții comune de armament destinat Ucrainei. Propunerea a generat însă divergențe semnificative între statele membre, în special în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est.
Varșovia respinge categoric ideea reducerii părții alocate rambursărilor. Autoritățile poloneze susțin că Fondul European pentru Pace trebuie să își respecte în primul rând rolul de mecanism de compensare a statelor care au sprijinit Ucraina încă din primele luni ale invaziei ruse la scară largă.
Viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a declarat tranșant: „Acești bani sunt banii noștri.”
Oficialul a precizat că Polonia a furnizat deja Ucrainei armament în valoare de aproape două miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 450 de milioane de euro, și a subliniat că Varșovia așteaptă rambursarea integrală a acestor costuri în cadrul mecanismelor europene deja convenite.
Diplomații polonezi consideră că o eventuală reducere a compensațiilor ar institui un precedent injust pentru statele care au reacționat rapid în primele luni ale războiului, asumându-și costuri politice și bugetare semnificative.
„Țările care au furnizat primele armament, precum Polonia sau Slovacia, și ale căror contribuții au fost deja evaluate și aprobate pentru rambursare, nu sunt dispuse să accepte reducerea plăților. În schimb, această abordare este susținută de state care au început să ofere sprijin mai târziu, precum Germania”, a declarat un diplomat polonez, sub protecția anonimatului.
Reluarea procesului de finanțare a fost posibilă după ce guvernul ungar a renunțat la veto-ul care a blocat timp de doi ani plățile din Fondul European pentru Pace. Decizia a permis deblocarea fondurilor și relansarea mecanismului de compensare a statelor membre pentru sprijinul militar acordat Ucrainei. În urma acestei evoluții, s-a deschis perspectiva distribuirii unor rambursări totale care ar putea depăși 40 de miliarde de euro, aferente contribuțiilor militare deja efectuate de statele Uniunii Europene. Informațiile au fost relatate de publicația RMF24.
În paralel, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2027, document care confirmă continuarea sprijinului financiar acordat Ucrainei, precum și creșterea alocărilor destinate consolidării securității și apărării europene. Potrivit proiectului, Uniunea Europeană nu intenționează să reducă sprijinul pentru Ucraina în anii următori, în pofida presiunilor bugetare și a creșterii cheltuielilor pentru apărarea proprie a statelor membre. Bruxellesul menține astfel atât finanțarea programelor destinate Ucrainei, cât și mecanismele de asistență macrofinanciară.
Pentru Kiev, aceste angajamente reprezintă un semnal important de continuitate, întrucât vizează nu doar susținerea pe termen scurt în contextul războiului, ci și finanțarea reconstrucției și sprijinirea parcursului de integrare europeană.
Sursa citată reamintește, Ucraina și NATO au convenit asupra principalelor direcții de cooperare în domeniul apărării înaintea următoarei reuniuni a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată în formatul „Ramstein”.
Discuțiile de coordonare au vizat în special consolidarea apărării antiaeriene, asigurarea livrărilor constante de muniții, precum și extinderea capacităților de producție a dronelor ucrainene, considerate esențiale în actualul context al războiului.
Ministrul apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a declarat pe Telegram că printre prioritățile agreate se numără contribuțiile partenerilor la programul PURL, livrarea de rachete PAC-3 prin mecanismul JUMPSTART, destinate consolidării apărării antibalistice, furnizarea de proiectile cu rază extinsă de acțiune în cadrul Inițiativei Cehe, precum și finanțarea producției interne de drone ucrainene.
Următoarea reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei în formatul „Ramstein” este programată pentru luna iunie. De asemenea, Ucraina pregătește o reuniune separată, cu ușile închise, la nivel de adjuncți ai miniștrilor apărării, dedicată mecanismului PURL. Aceasta va fi cea de-a 35-a reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei în acest format internațional de coordonare militară.
Foto: facebook.com/EuropeanCommission/ Statele membre ale UE nu reușesc să ajungă la un acord privind utilizarea celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace, sumă deblocată de Ungaria
Leonid Parpauț
