Cernăuțiul a devenit, sâmbătă, pentru câteva ore, o adevărată patrie a Limbii Române. Prima celebrare oficială a acestei sărbători în Ucraina a reunit reprezentanți ai autorităților române și ucrainene, diplomați, lideri ai comunității românești și oaspeți din România, într-o succesiune de momente care au unit respectul față de eroii Ucrainei, omagierea lui Mihai Eminescu, dialogul despre viitorul comunității și recuperarea memoriei românești a Cernăuțiului.
Manifestările din 29 august au fost organizate de Consulatul General al României la Cernăuți, sub patronajul Ambasadei României în Ucraina, în contextul în care Ziua Limbii Române, celebrată anual la 31 august, a fost instituită în premieră și în Ucraina prin decretul semnat în luna martie de președintele Volodimir Zelenski.
De la Memorialul Eroilor la monumentul lui Mihai Eminescu
Programul a început în Piața Centrală din Cernăuți, în apropierea monumentului poetului ucrainean Taras Șevcenko. Participanții au aprins candele și au depus flori la Memorialul Eroilor ucraineni căzuți pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Gestul a avut o semnificație aparte, manifestările desfășurându-se în ziua în care Ucraina îi comemorează pe apărătorii care și-au pierdut viața în război. Sărbătoarea limbii române a fost astfel legată de respectul pentru sacrificiul celor care apără statul ucrainean și comunitățile sale.
Delegația s-a îndreptat apoi spre monumentul lui Mihai Eminescu de pe strada Universității. La postamentul Poetului Național au fost depuse flori de către ambasadorul României la Kiev, Victor Micula, consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Băciuna, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, Ruslan Osipenko, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, președintele Consiliului Regional Cernăuți, Mykola Guitor, alături de oaspeți din România și reprezentanți ai comunității românești.
Pentru românii din nordul Bucovinei, monumentul lui Mihai Eminescu nu este doar un loc al ceremoniilor oficiale, ci un reper al identității și al continuității culturale. Jurnalista Maria Toacă a descris momentul drept un semn de respect pentru vorbitorii de limbă română de pe aceste meleaguri, exprimând însă și speranța comunității ca această deschidere să nu rămână limitată la cadrul festiv: „Sperăm ca acest respect să nu dispară odată cu sărbătorile”.
Limba română, acasă, la Palatul Național
Manifestările au continuat la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, condusă de Vasile Bâcu.
Aici, oficialii români și ucraineni s-au întâlnit cu liderii comunității românești din regiunea Cernăuți. Reuniunea a avut o puternică încărcătură simbolică: într-o clădire care a rămas, de-a lungul generațiilor, unul dintre principalele centre ale vieții românești din oraș, limba maternă a fost celebrată nu ca o moștenire încremenită în trecut, ci ca o realitate vie, transmisă în familie, în școală, în biserică, în presă și prin activitatea societăților culturale.
Ambasadorul Victor Micula a calificat evenimentul drept „un moment istoric”, subliniind că România, Republica Moldova și Ucraina sărbătoresc acum Ziua Limbii Române în aceeași zi.
Secretarul de stat Diana Băciuna le-a mulțumit părinților, profesorilor, artiștilor, scriitorilor, jurnaliștilor și tuturor membrilor comunității care au păstrat și au transmis limba română din generație în generație. Oficialul român a evidențiat meritul comunității românești din Ucraina, care a reușit să-și conserve limba în pofida numeroaselor încercări istorice.
Pelerinaj la Panteonul românesc din Cernăuți
Un alt moment profund emoționant a avut loc la Cimitirul Vechi din Cernăuți, considerat de românii localnici un adevărat panteon al personalităților care au contribuit la viața culturală, religioasă și politică a Bucovinei.
Participanții au adus un omagiu înaintașilor datorită cărora limba română a fost păstrată pe aceste meleaguri. Printre vechile monumente funerare se află mormintele unor profesori, preoți, scriitori, oameni politici și reprezentanți ai elitei românești bucovinene.
Potrivit restauratorului Laurențiu Dragomir, cimitirul istoric adăpostește aproximativ 600 de morminte ale unor personalități importante pentru istoria și cultura română, între care și Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu.
Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a atras atenția asupra necesității continuării lucrărilor de salvare a patrimoniului funerar și a evocat posibilitatea realizării unui proiect transfrontalier mai amplu. Păstrarea acestui patrimoniu reprezintă, în opinia diplomatului român, o datorie față de memoria înaintașilor.
Au fost apreciate activitatea restauratorului Laurențiu Dragomir și eforturile Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina, în special cele ale președintelui organizației, Vasile Rauț, pentru identificarea, protejarea și restaurarea urmelor românești din cimitirul istoric.
Mormântul diplomatului George D. Gallin, salvat de la prăbușire
În cadrul pelerinajului a fost omagiat George D. Gallin, fost reprezentant al Regatului României la Cernăuți. Momentul a avut loc în anul în care se împlinesc 105 ani de la moartea diplomatului român și în apropierea Reuniunii anuale a diplomației române.
Mormântul său, vandalizat în perioada sovietică și ajuns în pericol de prăbușire, a fost restaurat după 86 de ani în care nu beneficiase de lucrări de întreținere. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, al Consulatului General al României la Cernăuți și al Asociației pentru Protecția Patrimoniului. Lucrările au fost efectuate de restauratorul Laurențiu Dragomir, președintele asociației.
Ambasadorul României la Kiev, Victor Micula, consulul general Irina Loredana Stănculescu, secretarul de stat Diana Băciuna și membrii comunității românești au depus flori la cripta diplomatului.
Figura lui George D. Gallin este legată de unele dintre cele mai dramatice momente trăite de Cernăuți în timpul Primului Război Mondial. Potrivit relatării istorice evocate de Maria Toacă, diplomatul român a ieșit în întâmpinarea trupelor ruse care ocupaseră orașul, explicând că România era neutră în conflictul dintre Rusia și Austro-Ungaria și solicitând protecție pentru instituțiile și clădirile comunității românești.
George D. Gallin a cerut ca trupele să cruțe internatele românești de băieți și fete, azilul pentru copiii orfani, Palatul Național și Reședința Mitropolitană. Tot în acea perioadă, diplomatul român și mitropolitul Vladimir de Repta s-au implicat în apărarea populației orașului în fața amenințărilor și a contribuțiilor financiare impuse de administrația militară rusă.
Unul dintre episoadele evocate se referă la contribuția de 600.000 de coroane cerută locuitorilor Cernăuțiului de trupele ruse. În condițiile în care suma nu putea fi strânsă în timpul foarte scurt acordat, mitropolitul Vladimir de Repta și-ar fi oferit mitra împodobită cu pietre prețioase, gest care i-ar fi determinat pe ocupanți să renunțe la pretențiile lor.
Evocarea acestor episoade a readus în atenție rolul pe care diplomația română l-a avut, într-o perioadă de mare nesiguranță, în protejarea nu doar a românilor, ci și a locuitorilor Cernăuțiului aparținând altor comunități etnice.
Omagiu adus Limbii Române prin muzica lui George Enescu
Programul primei zile de manifestări s-a încheiat la Biserica Armenească din Cernăuți cu concertul extraordinar „George Enescu – Ambasador al culturii române”, susținut de artiști ai Operei Naționale din București, sub coordonarea maestrului Ștefan Ignat.
Evenimentul, organizat în parteneriat cu Administrația Militară Regională Cernăuți, a adus în fața publicului un omagiu adus limbii și culturii române prin muzică. Alegerea Bisericii Armenești, unul dintre spațiile emblematice ale orașului, a conferit concertului o dimensiune aparte, într-un Cernăuți construit de-a lungul timpului prin întâlnirea mai multor culturi și tradiții.
Manifestările de la Cernăuți fac parte dintr-un program cultural desfășurat pe parcursul a trei zile. Ele au fost anunțate anterior de BucPress, în contextul instituirii oficiale a Zilei Limbii Române în Ucraina.
Decretul semnat la 12 martie 2026 de președintele Volodimir Zelenski prevede sărbătorirea anuală a Zilei Limbii Române la 31 august, ca măsură menită să contribuie la înțelegerea reciprocă, la dialogul intercultural și la consolidarea relațiilor româno-ucrainene. Este pentru prima dată când România, Republica Moldova și Ucraina recunosc oficial aceeași sărbătoare dedicată limbii române.
Pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, ziua de sâmbătă a fost una a bucuriei, a recunoștinței și a memoriei. Dincolo de flori, discursuri și acorduri muzicale, rămâne însă speranța exprimată de participanți ca respectul arătat Limbii Române să se regăsească permanent în școli, în instituții, în viața culturală și în politicile publice ale statului ucrainean.
Potrivit restauratorului Laurențiu Dragomir, cimitirul istoric adăpostește aproximativ 600 de morminte ale unor personalități importante pentru istoria României, între care și Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu.
Consulul general Irina Loredana Stănculescu a atras atenția asupra necesității continuării lucrărilor de salvare a patrimoniului funerar și a evocat posibilitatea realizării unui proiect transfrontalier mai amplu. Păstrarea acestui patrimoniu este, în opinia diplomatului român, o datorie față de memoria înaintașilor.
Au fost apreciate activitatea restauratorului Laurențiu Dragomir și eforturile Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina, în special cele ale președintelui organizației, Vasile Rauț, pentru identificarea, protejarea și restaurarea urmelor românești din cimitirul istoric.
