Recentul apelul telefonic dintre Donald Trump și Vladimir Putin, descris ca fiind „extrem de prietenos”, ar putea marca un punct de cotitură în arhitectura geopolitică a Europei de Est și în angajamentul strategic al Statelor Unite față de aliații săi din NATO și regiunea Mării Negre, potrivit Financial Times, citat de agenția ucraineană ASPI.
În loc să insiste asupra unei încetări imediate a focului, Trump ar fi ales să nu exercite nicio presiune asupra Moscovei și chiar a sugerat că Washingtonul nu va mai juca un rol de mediator în conflict. Jurnaliștii notează că această poziție a fost percepută de Ucraina și aliații europeni drept o renunțare explicită din partea Statelor Unite. Astfel, rezolvarea războiului este lăsată exclusiv în mâinile Kievului și Moscovei.
„Trump pare să fi ridicat mâinile și să fi lăsat Ucraina la mila agresorului”, comentează analiștii. Decizia (sau cel puțin semnalul) de retragere a SUA din postura de mediator în conflictul ruso-ucrainean este un mesaj periculos pentru aliații NATO din flancul estic. Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a catalogat apelul drept o „victorie clară” pentru președintele rus: „Putin a primit un semnal că nu trebuie să se aștepte la sancțiuni suplimentare și că poate continua ofensiva”.
Pentru Trump, ideea unei „reconcilieri” cu Moscova pare să devină o prioritate, eclipsând considerentele privind dreptul internațional și securitatea regională. Dar o astfel de mișcare validează politica de forță a Kremlinului ca mijloc de negociere și poate crea un precedent periculos pentru alte regimuri autoritare.
După apelul cu Putin, Trump le-a transmis liderilor europeni că nu intenționează să intensifice presiunea asupra Rusiei atâta timp cât „negocierile bilaterale” sunt în desfășurare, susțin surse apropiate administrației. Această atitudine contrastează puternic cu poziția exprimată de Trump cu doar o săptămână înainte, când s-a alăturat liderilor occidentali în amenințarea cu noi sancțiuni împotriva Rusiei în lipsa unui armistițiu. Trump a recunoscut că nici măcar nu a reiterat apelurile anterioare către Putin de a opri atacurile asupra zonelor civile din Ucraina.
Faptul că Trump nu mai condiționează dialogul de o încetare a focului oferă Moscovei spațiu strategic să continue ofensiva militară și apoi să negocieze de pe o poziție de forță, dictând propriile condiții. Această tactică este deja vizibilă în retorica rusă despre un „memorandum” nedefinit și în refuzul de a face concesii reale în timpul dialogurilor. Un înalt oficial ucrainean, citat anonim, a respins ideea unui „memorandum propus de Putin” ca fiind confuz și lipsit de orice logică, în timp ce luptele continuă pe front.
Pentru Ucraina, semnalul transmis de Trump este un dublu șoc: psihologic (prin pierderea sprijinului celei mai mari puteri militare din lume) și strategic (prin riscul de a rămâne singură într-un moment crucial, când Rusia ar putea declanșa o ofensivă de vară), potrivit ASPI. În plus, lipsa unui sprijin activ al SUA riscă să reducă disponibilitatea altor state de a furniza ajutor militar și economic.
Experții militari avertizează că Rusia profită de această perioadă pentru a-și consolida pozițiile. Potrivit analistului Rob Lee, Moscova continuă recrutările masive și are intenția de a avansa în teren, mai ales în contextul condițiilor meteorologice favorabile din timpul verii: „Rusia nu și-a atins încă obiectivul minim – ocuparea completă a regiunilor Donețk și Luhansk. Este foarte probabil ca în lunile următoare să încerce să cucerească cât mai mult teritoriu, înainte de a se așeza la masa negocierilor”. Iar Andrew Weiss, vicepreședinte la Carnegie Endowment for International Peace, a afirmat că „Trump pare mai interesat de o resetare a relațiilor cu Rusia decât de oprirea războiului din Ucraina”.
Această conversație „cordială” Trump–Putin poate părea un simplu episod diplomatic, ce, în realitate, ascunde o potențială ”ruptură tectonică” în echilibrul global de putere, cu efecte directe asupra Europei de Est, a NATO și a capacității Occidentului de a apăra valorile democratice.
Leonid Parpauț
