Dictatorul rus Vladimir Putin readuce în prim-plan ideea creării unei așa-numite „zone tampon”. Deși nu este pentru prima dată când recurge la această retorică, el insistă asupra „necesității” unei astfel de măsuri fără a oferi răspunsuri clare la întrebările esențiale: unde anume ar urma să fie instituită această zonă – pe teritoriul Federației Ruse sau în interiorul Ucrainei? Și cât de extinsă ar trebui să fie?
Analistul militar Oleksii Hetman, veteran al războiului ruso-ucrainean și maior în rezervă al Forțelor Armate ale Ucrainei, avertizează, într-un comentariu pentru UNIAN, că această retorică maschează, de fapt, intenția de a justifica ocuparea unor teritorii pe care Rusia nu a reușit să le controleze militar în ultimii ani. Putin încearcă să prezinte această ambiție drept parte a unui așa-zis plan de „securitate”.
Potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, zona ar trebui să se întindă pe o adâncime de 200 de kilometri. Dacă presupunem – așa cum este cel mai probabil – că este vizată o avansare în teritoriul ucrainean, devine limpede că visul Kremlinului este o zonă demilitarizată care să ajungă până la Kiev. În viziunea unor oficiali ruși, chiar și capitala Ucrainei ar trebui inclusă în această zonă.
Recentele declarații făcute în timpul vizitei liderului de la Kremlin în regiunea rusă Kursk relevă și alte intenții. Acolo, un guvernator local i-a sugerat că orașul ucrainean Sumî ar trebui să fie integrat în Federația Rusă. Nu este o simplă declarație întâmplătoare, ci un nou indiciu că Rusia nu doar că reînvie discursul privind o „zonă demilitarizată”, ci și că planifică noi anexări, afirmându-le public. În realitate, Moscova nu pare dispusă să pună capăt așa-numitei „operațiuni militare speciale”. Nu există nici voință, nici intenție de a opri ostilitățile. Așa cum declara recent și fostul președinte american Donald Trump, rușii „se simt învingători”. „Este greu de crezut că Washingtonul nu înțelege ce se întâmplă. De ce se preface că nu vede realitatea evidentă?”, se întreabă Hetman.
Analistul militar compară discursul lui Putin cu cel al lui Hitler din perioada 1939–1941, când liderul nazist pretindea că „luptă pentru pace”, în timp ce pregătea un război total: „Putin urmează aceleași tipare. Ar fi interesant ca oficialii americani să compare discursurile lui Putin cu cele de arhivă ale lui Hitler – s-ar putea să aibă o surpriză”.
Tema „zonei tampon” nu este reluată întâmplător. Pe fondul presiunii internaționale tot mai mari și al posibilității impunerii unor noi sancțiuni, liderul de la Kremlin revine la tacticile sale de manipulare, simulând o disponibilitate falsă pentru dialog: „Vreau pacea, dar să o obținem în acest mod” – într-un mod evident inacceptabil.
Reacțiile din partea Washingtonului nu au întârziat. Liderul majorității republicane din Senatul SUA, John Thune, i-a transmis un avertisment direct lui Vladimir Putin, cerând încetarea imediată a focului în Ucraina. Thune a subliniat că lipsa unor propuneri serioase de pace din partea Kremlinului va determina adoptarea unui nou pachet de sancțiuni, potrivit Axio, citat de weukraine.tv. „Dacă Rusia nu este pregătită pentru o diplomație reală, Senatul va colabora cu administrația Trump pentru a impune sancțiuni suplimentare, care să-l forțeze pe Putin să negocieze”, a declarat Thune.
Între timp, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că amenințările cu sancțiuni ar putea avea efecte adverse: „Dacă începeți să amenințați, rușii vor înceta orice discuție”.
Totuși, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a declarat că proiectul de lege privind noile sancțiuni ar putea fi adoptat chiar săptămâna viitoare. „Trebuie să-i transmitem clar lui Putin că vom intensifica presiunea asupra Rusiei pentru a o aduce la masa negocierilor”, a spus Jeanne Shaheen, iar senatorul republican Todd Young și-a exprimat frustrarea față de întârzierile decizionale: „Am așteptat destul. E clar că Putin ne poartă pe degete de luni de zile”.
Publicația ucraineană Novyny.live, citând New Lines, informează că secretarul de stat Marco Rubio susține activ proiectul senatorului Lindsey Graham privind impunerea unor sancțiuni suplimentare și chiar a unor tarife vamale de 500% pentru țările care sprijină Rusia. Potrivit surselor, Rubio readuce zilnic această temă în discuțiile din Congres, iar proiectul lui Graham beneficiază de sprijinul unei majorități capabile să treacă peste un eventual veto prezidențial.
Președintele Trump nu susține, deocamdată, impunerea de noi sancțiuni, contând pe un presupus „progres al negocierilor”, afirmând că Rusia ar fi deschisă păcii.
Leonid Parpauț
