Pe fondul războiului de amploare, Ucraina se confruntă cu o povară financiară tot mai grea. În mai puțin de patru ani, datoria publică a crescut de aproape trei ori, ajungând la un nivel echivalent cu 90% din produsul intern brut. Doar în luna mai 2025, aceasta a crescut cu încă 1 miliard de dolari, semnalând o stare de default tehnic.
Motivul principal al creșterii explozive este nevoia acută de finanțare a deficitului bugetar generat de război. La sfârșitul lunii mai, datoria totală a ajuns la 7,5 trilioane de grivne. O parte semnificativă provine din împrumuturi externe, care, din fericire pentru Kiev, sunt acordate în condiții avantajoase – cu dobânzi reduse, perioade de grație și contribuții suplimentare din partea statelor donatoare.
Totuși, costurile de întreținere a acestui sistem rămân uriașe. În 2025, Ucraina va cheltui aproape un trilion de grivne doar pentru plata serviciului datoriei. Cea mai mare parte o reprezintă datoria internă, în special obligațiunile de stat, care implică plăți semnificative de dobândă. Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze situația prin emiterea de noi obligațiuni pentru a acoperi cele vechi, menținând astfel încrederea pe piața internă.
În ceea ce privește datoria externă, situația este mai complexă. Ucraina a restructurat deja o parte din euroobligațiunile suverane în 2015 și 2024, dar o serie de instrumente financiare lansate în 2015, cunoscute drept “warranturi legate de PIB”, nu au fost renegociate. Acest lucru a dus la un default tehnic de 665 milioane de dolari la sfârșitul lunii mai.
Experții economici subliniază că acest tip de default nu înseamnă falimentul total al statului, ci reprezintă un pas tactic în negocierile cu creditorii. De altfel, susținerea internațională acordată Ucrainei nu este condiționată strict de aceste negocieri, iar cele mai multe împrumuturi externe primite începând cu 2022 nu trebuie returnate în viitorul apropiat – unele nici până în 2035.
Pentru moment, Ucraina își menține obligațiile față de instituțiile financiare internaționale precum FMI și Banca Mondială, în special în cazul împrumuturilor contractate înainte de război. Aceste datorii au un statut special și nu pot fi restructurate fără acorduri guvernamentale multilaterale.
Deși datoria actuală este mare, ea nu este considerată catastrofală, atâta timp cât conflictul se apropie de final și economia poate începe un proces de reconstrucție. Spre comparație, Japonia are o datorie care depășește 200% din PIB, însă beneficiază de o economie stabilă și de încrederea investitorilor internaționali. Pentru Ucraina, atingerea unui prag de sustenabilitate – cum ar fi 60% din PIB, ca în Germania – rămâne un obiectiv pe termen lung.
BucPress
